Conform Playtech.ro: Industria textilă din AFRICA DE SUD se confruntă cu o criză neașteptată de personal, patronii raportând pierderi între 12% și 19% din forța de muncă, în ciuda ratei ridicate a șomajului din țară. Înlocuirea angajaților plecați s-a dovedit mult mai dificilă decât se anticipa, mulți dintre aceștia având experiență și calificări esențiale pentru producție, iar instruirea noilor veniți implicând costuri și timp considerabile.
De ce refuză localnicii munca în fabrici
Paradoxul este evident: în timp ce AFRICA DE SUD are o rată a șomajului de aproape o treime din populația activă, iar organizațiile anti-imigrație susțineau că plecarea migranților va elibera locuri de muncă pentru localnici, realitatea din fabricile textile arată altfel. Angajatorii declară că nu reușesc să atragă suficienți sud-africani dispuși să ocupe aceste posturi, mai ales în condițiile salariale actuale și ale muncii din sectorul textil. Un angajat sud-african, citat de Reuters, subliniază reticența populației locale: „Oamenii nu vor să lucreze în fabrici”.
Salariile, principalul punct de dispută
Sindicatele contestă ferm explicațiile patronilor, susținând că problema fundamentală nu este lipsa de muncitori, ci nivelul redus al remunerației. În multe unități din industria textilă, salariile sunt calculate în funcție de volumul producției, iar doar cei mai performanți angajați reușesc să atingă minimul național, echivalentul a aproximativ 1,83 dolari pe oră. Reprezentanții muncitorilor argumentează că mulți sud-africani refuză aceste oferte de muncă din cauza veniturilor insuficiente pentru acoperirea costurilor de trai.
La rândul lor, angajatorii susțin că majorările salariale nu sunt fezabile din cauza presiunii exercitate de marile lanțuri de magazine, care impun prețuri de achiziție extrem de scăzute pentru produsele textile. De exemplu, o pereche de blugi este cumpărată de retaileri de la producător cu aproximativ 11,50 ranz, iar tricourile au, în unele cazuri, prețuri și mai mici. Această situație creează un cerc vicios, unde producătorii nu își permit să plătească salarii mai mari, iar muncitorii nu găsesc în aceste locuri de muncă un stimulent suficient pentru a-și dedica timpul și efortul. Dificultatea în găsirea personalului calificat agravează și mai mult problema, afectând capacitatea de producție și termenii de livrare.
Sursa: Playtech.ro
