Conform Mediafax: BCE, surprinsă de intervenția SUA în sprijinul yenului
Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a cumpăra yeni abia după ce tranzacția fusese deja efectuată, au afirmat surse citate de cotidianul Financial Times. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre această intervenție sâmbătă cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Lipsa de coordonare a semnalat un caracter neobișnuit al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod obișnuit, într-o astfel de operațiune, SUA ar fi utilizat dolari, nu euro.
Oficialii BCE reclamă o încălcare a convențiilor
Unii oficiali de rang înalt ai BCE au considerat decizia Washingtonului de a folosi euro drept o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea dintre autoritățile monetare occidentale. După Al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de Finanțe occidentale au pus accent pe încredere reciprocă și consultare. Intervențiile anterioare pe piețele valutare au fost, de regulă, realizate într-un mod coordonat.
Vânzările de euro ale SUA, efectuate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost descrise ca fiind „foarte surprinzătoare” și „triste” de către o persoană familiarizată cu discuțiile dintre oficialii europeni. „Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a adăugat aceasta, avertizând că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
Motivațiile din spatele intervenției
Autoritățile americane au ales să vândă euro deoarece o vânzare de dolari ar fi putut fi interpretată ca o încercare de slăbire a monedei americane și ar fi putut submina politica promovată de Scott Bessent în favoarea unui dolar puternic. Economiștii și analiștii au speculat și că Washingtonul s-a alăturat Japoniei pentru a evita ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, într-un context în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind folosirea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul utilizat pentru această intervenție. Un oficial de rang înalt al administrației Trump a afirmat că „respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”.
Pe baza datelor preliminare ale Băncii Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în numai două zile pentru susținerea monedei naționale. Intervențiile SUA și Japoniei au dus la aprecierea yenului, de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, la aproximativ 157. Ulterior, moneda japoneză s-a depreciat până la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Mediafax
