Conform G4Media: Întârzierea lucrărilor, cauza crizei de pe Dunăre
Situația critică de pe Dunăre este consecința directă a întârzierii unor lucrări esențiale care ar fi trebuit realizate în ultimii ani, a declarat Ministrul Mediului, DIANA BUZOIANU. Intervențiile de urgență au reușit să amâne cu aproximativ șapte zile momentul estimat inițial pentru oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Ministrul a subliniat, într-o intervenție la podcastul „Istori-Știri” al lui LUCIAN MÎNDRUȚĂ, că responsabilitatea pentru aceste întârzieri revine Ministerului Transporturilor. Lucrările la brațul Bala, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung, aveau încă din 2024 autorizațiile și finanțarea necesare. Acestea includeau un acord de mediu și aprobarea alocării fondurilor printr-o hotărâre de Guvern. „Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat BUZOIANU.
Măsurile de urgență au câștigat timp prețios
Pe fondul scăderii accelerate a debitului Dunării, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a fost solicitată să propună soluții pentru menținerea nivelului apei pe traseul către Cernavodă. Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armata au implementat intervențiile propuse de ANAR. Aceste măsuri au permis câștigarea a aproximativ șapte zile, conform estimărilor inițiale privind oprirea Centralei de la Cernavodă.
Problema pe termen lung este complexă, necesitând deplasarea apei pe un traseu de circa 60 de kilometri. Pe acest traseu există formațiuni de tip dâmb sau dune care pot modifica direcția curenților. Soluția de durată presupune lucrări ample de dragare, realizate de AFDJ, intervențiile curente fiind considerate doar măsuri de criză. Aceste acțiuni, deși au costat o fracțiune din valoarea opririi centralei, au fost necesare din cauza lipsei pregătirilor în ultimii ani. Ministrul a criticat faptul că proiecte deja aprobate la Ministerul Transporturilor stau „la sertar” ani de zile.
Lipsa investițiilor în infrastructura de protecție
DIANA BUZOIANU a atras atenția asupra faptului că problemele de mediu, inclusiv cele legate de gestionarea resurselor de apă, nu pot fi rezolvate pe termen scurt, ci necesită politici publice coerente pe parcursul anilor. În ultimele 35 de ani, România nu a alocat suficienți bani pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor, precum baraje, diguri sau poldere. Această lipsă de investiții explică dificultatea realizării infrastructurii critice în termene scurte.
Subliniind importanța protejării mediului, ministrul a combătut ideea că măsurile de mediu împiedică investițiile. BUZOIANU susține că protejarea mediului și dezvoltarea economică pot coexista. România este unul dintre statele europene care va resimți cel mai puternic efectele schimbărilor climatice. Gestionarea eficientă a resursei limitate de apă este esențială, iar investițiile viitoare trebuie să ia în considerare această realitate, pentru a asigura că apa nu devine un lux pentru generațiile următoare.
Sursa: G4Media
