Mizeria din spatele aparențelor: România, campioană la canalizare în curtea din spate
La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România continuă să se confrunte cu o realitate cruntă: milioane de români încă nu beneficiază de servicii de canalizare adecvate. Situația, pe cât de rușinoasă, pe atât de revoltătoare, nu pare să găsească rezolvare, în ciuda fondurilor europene alocate. Incompetența și nepăsarea autorităților par să perpetueze o stare de fapt inacceptabilă într-o țară membră a UE.
Dejecții direct în Dunăre: Un peisaj al dezastrului ecologic
Orașul Oltenița, situat pe malul Dunării, ilustrează perfect această dramă. Stația de epurare, construită cu fonduri europene, ar trebui să asigure curățarea apei uzate înainte de a fi deversată în fluviu. Realitatea este însă alta. Dejecțiile sunt doar curățate sumar, iar resturile sunt aruncate în curte, de unde ajung direct în Dunăre.
O conductă mascată cu bolovani deversează, în mod constant, dejecții direct în apele Dunării. Mirosul pestilențial este sugestiv pentru ceea ce se întâmplă. La fața locului, reporterii au constatat că apa murdară este deversată prin mai multe puncte de canalizare, inclusiv printr-o conductă veche, plină de hârtie igienică, semn clar al poluării.
Noua stație de epurare, inaugurată în 2011 cu 2,5 milioane de euro, pare a fi un eșec. Inginerul chimist Loredana Preda, responsabilă cu epurarea, a recunoscut, după numeroase insistențe, că apa nu este supusă proceselor de curățare. „O stocăm”, a declarat aceasta, fără a oferi detalii despre destinația finală a acesteia. George Omet, șeful stației, confirmă situația, explicând că instalațiile sunt nefolosite sau funcționează cu mari dificultăți. Găurile din bazinele de epurare sunt cârpite cu bucăți de lemn, iar utilajele par depășite și insuficiente. „Asta e…”, a fost singura replică a șefului stației, confruntat cu realitatea amară.
Lacune în infrastructură: milioane de români fără acces la apă potabilă
Problema canalizării este doar vârful icebergului. Ministerul Dezvoltării raportează că 59% din localitățile țării au instalații de canalizare, însă realitatea din teren este diferită. În multe zone, stațiile fie nu funcționează, fie nu există, iar dejecțiile sunt deversate în râuri și pe câmpuri.
Situația a atras atenția Comisiei Europene, care a demarat o procedură de infringement, atrăgând atenția asupra riscului amenzilor uriașe pentru România. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a recunoscut că infrastructura de canalizare este deficitară chiar și în municipiile reședință de județ.
În plus, peste 4 milioane de români nu au acces la apă curentă în gospodării, iar 2,5 milioane se alimentează din surse nesigure, conform unui raport al Băncii Mondiale. Localitățile de pe malul Dunării, cum este cazul Olteniței, ilustrează lipsa de prioritizare a problemelor reale ale oamenilor.
Primarul Olteniței, Mihăiță Beștea, fost vicepreședinte al Consiliului Județean, a declarat că nu cunoaște situația stației de epurare, deși responsabilitatea este a sa. Directorul interimar al Ecoaqua, firma care administrează stația, a admis existența problemelor și necesitatea investițiilor de un milion de euro pentru reparații, într-o stație care a costat deja 2,5 milioane de euro.
În Lehliu Gară, situația este la fel de gravă. Stația de epurare nu funcționează corespunzător, iar dejecțiile sunt deversate într-un stufăriș, de unde ajung într-o salbă de lacuri. Buletinele de analiză ale Apelor Române indică depășiri ale limitelor admise, uneori cu 20-30 de ori. Marian Moraru, șef zonal Ecoaqua, a recunoscut că stația nu funcționează, chiar și după ninsori recente.
Comisia Europeană a impus României termene limită pentru rezolvarea acestei crize. În caz contrar, sancțiunile financiare vor fi inevitabile.
Sursa: Știrile ProTV
