Conform Financialintelligence.ro: Conectarea precară la canalizare în Moldova și Oltenia ridică semne de întrebare asupra dezvoltării regionale
Conectarea la rețeaua de canalizare rămâne o problemă majoră în vaste zone din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, conform unui raport recent elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului. Documentul, bazat pe datele din 2024, evidențiază „decalaje sistemice” în infrastructura de bază, afectând calitatea vieții și eligibilitatea pentru finanțări viitoare.
Inegalități în distribuirea fondurilor publice
Raportul scoate la iveală o distribuție inegală a ajutoarelor economice. Intervenția statului, prin ajutoare de stat și de minimis, pare să fie concentrată în județe cu economii active, precum București, Cluj, Timiș și Prahova. Totuși, documentul menționează „județe surpriză” cum este Olt, unde valoarea alocată este ridicată, sugerând intervenții punctuale sau strategice.
Alte județe au fost complet absente din acest mecanism, ceea ce ar putea amplifica decalajele de dezvoltare. Această situație subliniază necesitatea unei abordări diferențiate și a unui sprijin administrativ adaptat capacității reale a fiecărei zone. Politicile publice și fondurile trebuie să fie mai bine corelate cu realitatea din teritoriu.
Disfuncționalități în administrația locală
Raportul identifică o serie de disfuncționalități care îngreunează procesul de dezvoltare. Printre acestea se numără capacitatea administrativă inegală între unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și consiliile județene, întârzieri în contractare și demararea proiectelor, în special cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mai mult, există zone fără dezvoltare edilitară sau investițională, unde comunele nu sunt conectate la canalizare, nu au apă curentă, nu dețin autorizații de construire sau nu au proiecte PNRR sau europene contractate. Localitățile Armășești (Ilfov), Izvoare și Siliștea Crucii (Dolj), Mihai Bravu (Giurgiu) și Spermezeu (Bistrița-Năsăud) sunt date drept exemple în acest sens.
Datele utilizate în raport provin din surse oficiale, inclusiv Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Totuși, documentul atrage atenția asupra unor limite privind consistența sau sincronizarea datelor din diverse surse.
*
În contextul acestor constatări, raportul subliniază nevoia urgentă de a corela indicatorii de infrastructură, investiții și mediu cu o reconfigurare strategică a finanțării dezvoltării locale în România.
Sursa: Financialintelligence.ro
