Un document arab din secolul al XVII-lea aruncă lumină asupra unui conducător precolonial din Sudan
Un studiu recent, publicat în revista Azania: Archaeological Research in Africa, aduce noi dovezi istorice despre regele Qashqash, unul dintre cei mai timpurii conducători ai orașului Dongola, în perioada precolonială. Considerat o figură aproape legendară, existența lui este acum confirmată de descoperirea unui document oficial emis în numele său. Textul, datând din secolul al XVII-lea, oferă indicii prețioase despre relațiile sociale ale regelui, modul în care își exercita autoritatea și despre procesul de arabizare a Dongolei în epoca Funj.
Dongola, situat în nordul Sudanului de astăzi, a fost capitala regatului creștin Makuria. În jurul secolului al XIV-lea, orașul a intrat într-o perioadă mai puțin documentată, cunoscută drept „Evul Întunecat” al istoriei sudaneze. Această perioadă a marcat o transformare treptată a Nubiei antice prin arabizare și islamizare, procese despre care se știe încă relativ puțin.
Dongola: un nod crucial de schimburi culturale
Potrivit autorului principal al studiului, Tomasz Barański, transformările din regiune nu au fost bruște. „Nubia nu a fost o regiune marginală sau izolată a Văii Nilului, ci un coridor esențial care lega lumea mediteraneană de Africa subsahariană. Departe de a fi un capăt de drum al civilizației, Nubia a funcționat timp de milenii ca o zonă dinamică de circulație pentru oameni, bunuri și idei,” explică cercetătorul.
Acesta subliniază importanța de a înțelege că populațiile nubiene nu au fost doar receptoare pasive ale influențelor externe, ci au modelat și adaptat activ fluxurile care traversau regiunea. Această interacțiune continuă este esențială pentru a înțelege procesele ulterioare de arabizare și islamizare, care au reprezentat parte dintr-un model mai vechi de interacțiune, negociere și adaptare.
Ce dezvăluie documentul oficial al regelui Qashqash
În perioada de declin a Dongolei, orașul s-a redus treptat, dar a continuat să prezinte interes pentru arheologi. În 2018, proiectul arheologic UMMA a demarat o nouă etapă de cercetare, concentrându-se pe cetate și zonele adiacente. În clădirea A.1, considerată reședința regilor orașului, au fost descoperite obiecte asociate elitei, dar și peste 23 de texte arabe noi. Printre acestea s-a aflat și ordinul regelui Qashqash, descoperit într-o groapă de gunoi.
Textul ordinului, redactat în arabă, conține instrucțiuni clare privind tranzacțiile de bunuri și servicii. „De la regele Qashqash către Khiḍr, fiul lui ŠHDT/ŠHB(T?), … Nu ezita! Aceasta este scrisoarea/răspunsul meu pentru tine,” se arată în document. Analiza textului arată că scribul nu stăpânea pe deplin araba clasică, folosind forme apropiate de limbajul vorbit. Totuși, documentul indică faptul că araba devenea principala limbă scrisă a curții regale.
Descoperirile arheologice continuă să ofere noi perspective. Potrivit lui Barański, analiza preliminară a scrisorilor descoperite sugerează existența unei rețele coerente de comunicare, care includea nu doar elitele religioase și administrative, ci și liderii grupurilor nomade din regiunile învecinate.
Sursa: Descopera
