O proteină cheie din parazitul malariei, denumită ARK1, ar putea reprezenta un punct vulnerabil în lupta împotriva acestei boli, conform unei noi cercetări. Descoperirea ar putea conduce la dezvoltarea unor medicamente mai eficiente și mai selective, capabile să stopeze răspândirea malariei prin blocarea funcției acestei proteine vitale pentru reproducerea parazitului.
Malaria, o boală transmisă de țânțarii din genul Anopheles, este cauzată de paraziți din genul Plasmodium. Dintre cele peste 150 de specii de Plasmodium, doar cinci infectează oamenii, dar efectele lor sunt devastatoare. Paraziții se înmulțesc rapid în corpul uman și în țânțari, ceea ce face dificilă controlul bolii în zonele endemice.
Noua țintă: ARK1 și secretul diviziunii celulare
Studiul s-a concentrat pe mecanismul de diviziune și dezvoltare al parazitului Plasmodium. Cercetătorii au constatat că procesul de mitoză, esențial pentru multiplicarea celulară, este fundamental diferit de cel observat la oameni și la alte organisme eucariote. Proteina ARK1 joacă un rol central în acest mecanism, fiind implicată în organizarea fusului de diviziune, structura responsabilă cu separarea corectă a materialului genetic.
Experimentele au demonstrat că, fără ARK1, parazitul nu reușește să formeze fusuri funcționale, iar replicarea eșuează. Mai mult, paraziții lipsiți de această proteină nu-și pot finaliza dezvoltarea nici în celulele gazdă, nici în țânțari, întrerupând astfel lanțul de transmitere. “Fără ARK1, paraziții nu au mai putut forma fusuri funcționale de diviziune, iar replicarea a eșuat,” au concluzionat cercetătorii.
Avantajul distinctiv: o posibilă soluție terapeutică
Un aspect important al studiului este faptul că complexul “Aurora” al parazitului malariai diferă semnificativ de echivalentul său din celulele umane. Acest lucru oferă o oportunitate pentru dezvoltarea medicamentelor selective, care să vizeze parazitul fără a afecta celulele umane. „Dacă mecanismul molecular al parazitului este suficient de diferit de al gazdei umane, cresc șansele de a dezvolta medicamente selective, care să lovească ținta patogenă fără să producă efecte toxice importante la pacient,” afirmă cercetătorii.
Potrivit studiului, ARK1 pare să corespundă acestui profil. Viitoarele medicamente care blochează funcția ARK1 ar putea opri multiplicarea parazitului și transmiterea bolii, deschizând calea pentru o nouă clasă de antimalarice. Această descoperire vine într-un moment crucial, când lupta împotriva malariei se confruntă cu rezistența la medicamente, schimbările climatice și subfinanțarea programelor de control.
Studiul nu garantează o soluție imediată. Descoperirile vor necesita ani de teste, evaluări de siguranță și studii clinice înainte ca un nou medicament să fie disponibil. Recent, Organizația Mondială a Sănătății a raportat că, în 2022, au fost înregistrate 249 de milioane de cazuri de malarie la nivel global, cu peste 600.000 de decese, majoritatea în rândul copiilor sub cinci ani din Africa.
Sursa: Playtech.ro
