Cataloagele clasice încă supraviețuiesc în școli: Lipsa unui sistem digital unitar explică persistența hârtiei
Deși cataloagele pe hârtie ar fi trebuit să dispară de prin 2021, ele încă sunt folosite în multe școli din România. Motivul principal este simplu: nu există un sistem public, gratuit și unitar de catalog electronic la nivel național. Asta deși legea prevede utilizarea obligatorie a catalogului electronic.
„Este vina noastră, pentru că nu am reușit să retehnologizăm baza de date”, a recunoscut Claudia Teodorescu, reprezentant al Ministerului Educației, subliniind că lipsa unei platforme funcționale împiedică eliminarea completă a documentelor pe hârtie. În prezent, școlile pot folosi cataloage electronice, însă acestea sunt, în majoritate, soluții private, iar costurile sunt suportate de școli sau de autoritățile locale. Ministerul nu poate impune tranziția la digital fără a oferi o alternativă gratuită.
Proiectul ministerului: o platformă digitală amplă, cu termen de finalizare incert
Ministerul Educației lucrează la un proiect amplu care ar urma să centralizeze toate informațiile din sistemul de învățământ într-o singură platformă digitală. Aceasta ar include nu doar catalogul electronic, ci și portofoliul elevului și al profesorului. Scopul este ca toate datele – de la note și prezențe până la diplome, activități sau situații administrative – să fie accesibile într-un singur loc.
„Sperăm ca în trei ani să fie gata și să avem un catalog electronic public la nivel național”, a declarat reprezentanta ministerului. Proiectul presupune o investiție majoră și muncă complexă de integrare a datelor existente, motiv pentru care implementarea durează mai mult decât s-a estimat inițial.
Digitalizarea, o realitate diferită de la o școală la alta
În prezent, aproape jumătate dintre școlile din România folosesc deja diverse forme de catalog electronic, dar acestea sunt neunitare și nu comunică între ele, creând diferențe. Cele mai multe școli digitalizate se află în București și în județe precum Suceava, Cluj sau Brașov, în timp ce în alte zone utilizarea acestor sisteme este încă redusă. Această discrepanță arată că digitalizarea educației depinde încă, în mare măsură, de resursele locale.
Ideea unui catalog electronic național nu este nouă. În ultimii 10 ani, au existat mai multe proiecte similare, finanțate inclusiv din fonduri europene, dar niciunul nu a fost implementat complet. Printre acestea se numără sistemele SIIIR sau SIMS, care au rămas fie nefinalizate, fie abandonate. În prezent, autoritățile încearcă să relanseze acest proces printr-un nou proiect finanțat din fonduri europene, în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro.
Un catalog electronic național ar reduce birocrația din școli și ar permite acces rapid la informații pentru elevi, profesori și părinți. Legea Educației prevede ca acest sistem să funcționeze în regim cloud și să permită, în viitor, inclusiv organizarea examenelor în format digital. Ministerul Educației a anunțat că, începând cu anul școlar următor, unele teste naționale vor fi evaluate digital.
Sursa: Playtech.ro
