Conform Playtech.ro: Patru cutremure înregistrate în România în doar câteva zile au stârnit îngrijorare în rândul populației, însă specialiștii în seismologie atrag atenția că o serie de seisme mici nu reprezintă automat un precursor al unui eveniment major. Cele patru evenimente recente nu au fost localizate într-un singur punct, trei dintre ele manifestându-se în zona Vrancea, în timp ce al patrulea a avut loc în județul Timiș, aparținând unei alte zone seismice distincte.
Semnificația succesiunii de cutremure
Faptul că mai multe cutremure sunt înregistrate într-un interval scurt de timp nu oferă o garanție a producerii unui seism puternic. Analiza seismică se bazează pe o serie de factori, inclusiv magnitudine, adâncime, localizare și relația dintre evenimente. Creșterea frecvenței cutremurelor, în sine, nu permite stabilirea unei date concrete pentru un viitor seism major.
În anumite circumstanțe, un cutremur de magnitudine mai mică poate fi urmat de unul mai puternic, însă această posibilitate poate fi confirmată doar după producerea evenimentului mai mare. Institutul Geologic al Statelor Unite (USGS) indică o probabilitate generală de aproximativ 5% la nivel mondial ca un cutremur să fie urmat de un altul mai puternic în apropiere, în decurs de o săptămână. Această statistică este însă generală și nu poate fi aplicată punctual celor patru cutremure din România, având în vedere și diferența zonelor afectate. Termenii „foreshock” (cutremur premergător) și „mainshock” (cutremur principal) pot fi definiți doar retrospectiv, odată ce s-a produs un eveniment mai mare în aceeași zonă. Până atunci, nu există o metodă științifică certă pentru a identifica un cutremur ca fiind precursorul unui seism major.
Vrancea, o zonă seismică activă
Regiunea Vrancea continuă să fie una dintre cele mai active zone seismogene din România, iar monitorizarea atentă a acesteia reprezintă un domeniu prioritar pentru cercetarea seismică. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) urmărește continuu tiparele de seismicitate și realizează evaluări ale hazardului seismic pentru sursele seismogene de pe teritoriul țării. Cele trei cutremure înregistrate în zona Vrancea între 11 și 14 august au avut magnitudini cuprinse între 2,3 și 4,3, iar adâncimile lor au variat între 83,7 și 133,8 kilometri. Aceste diferențe demonstrează că evenimentele nu au avut caracteristici identice, chiar dacă două dintre cutremurele produse pe 11 august au fost localizate în regiunea Vrancea-Buzău. Este important de reținut că activitatea seismică nu poate fi interpretată simplist ca un semn cert al iminenței unui cutremur major. Cercetările seismologice subliniază diversitatea comportamentelor secvențelor de cutremure, unde serii de evenimente mici nu duc obligatoriu la un seism de amploare mai mare.
Un cutremur cu magnitudinea 4,3 pe scara Richter a fost cel mai puternic înregistrat în județul Buzău, în perioada 11-14 august.
Sursa: Playtech.ro
