România, prinsă în cursa automatizării: Reskilling-ul, o necesitate urgentă
România se confruntă cu o provocare majoră: pregătirea forței de muncă pentru a face față automatizării. Schimbările tehnologice rapide impun o recalificare constantă a angajaților, pentru a evita riscul de a pierde locuri de muncă. Întrebarea crucială nu este dacă reskilling-ul este necesar, ci dacă acesta se realizează suficient de rapid și eficient.
Joburile expuse automatizării și prioritățile reskilling-ului
Automatizarea are cel mai mare impact asupra sarcinilor repetitive, cu reguli clare și volume mari de lucru. În România, multe roluri de execuție, cum ar fi introducerea de date, procesele administrative, suportul clienți de nivel 1 și verificările contabile simple, sunt cele mai vulnerabile. Aceste joburi nu vor dispărea peste noapte, dar vor fi reorganizate, cu un număr mai mic de angajați și o reliance mai mare pe instrumente automatizate.
În paralel, cresc în importanță joburile care implică lucrul cu sisteme, configurarea proceselor, interpretarea datelor, asigurarea calității și gestionarea excepțiilor. „Într-o lume automatizată, nu toată munca dispare. Se mută de la ‘a executa pași’ la ‘a supraveghea, valida și îmbunătăți pașii'”, se menționează în analiza inițială. Astfel, reskilling-ul nu trebuie să se concentreze doar pe învățarea unor noi instrumente, ci și pe dezvoltarea competențelor umane, cum ar fi analiza, comunicarea, soluționarea problemelor și leadership-ul.
Companii și stat: Programe de reskilling și impactul acestora
În mediul privat, reskilling-ul se realizează prin traininguri interne, academii și programe „pe proiect”. Training-urile interne oferă o adaptare rapidă la nevoile companiei, dar pot duce la programe formale, fără aplicabilitate practică. Academiile interne sunt folosite de companii mari din IT, automotive, banking sau telecom, oferind cursuri de reconversie profesională. Programele „pe proiect” par a fi cele mai eficiente, angajații învățând în timp ce aplică noile cunoștințe în sarcini reale.
Statul are un rol important în reskilling, prin infrastructura de formare și prin politici care protejează angajații. Programele existente suferă din cauza fragmentării și a lipsei de continuitate. Educația formală trebuie să se adapteze mai rapid la ritmul schimbărilor tehnologice, concentrându-se pe dezvoltarea competențelor transferabile, cum ar fi gândirea logică, analiza și alfabetizarea digitală.
Pentru a nu rămâne în urmă, analiza inițială sugerează o abordare pragmatică: identificarea sarcinilor repetitive care pot fi automatizate. „Învață strict ce folosești”, este sfatul cel mai important. Pentru a maximiza eforturile de reskilling, se recomandă realizarea de proiecte concrete care demonstrează rezultate măsurabile.
În contextul automatizării, un angajat trebuie să arate că poate simplifica un proces, automatiza un raport sau crea o procedură de verificare.
Sursa: Playtech.ro
