Inteligența artificială și riscurile ascunse în spatele conversațiilor aparent inocente
Autoritățile de concurență din România intensifică investigațiile, iar interacțiunile cu platformele de inteligență artificială (AI) devin un punct central în evaluarea potențialelor încălcări ale legilor antitrust. Companiile trebuie să fie conștiente că dialogurile cu chatbot-uri nu sunt confidențiale, iar întrebări aparent banale pot fi interpretate drept indicii ale intențiilor anticoncurențiale, cu consecințe financiare severe. Potrivit experților, o politică internă solidă și instruirea angajaților sunt esențiale pentru a reduce expunerea la riscuri.
Conversațiile cu AI: un teren minat pentru companii
Un angajat care întreabă un chatbot „Cum putem alinia prețurile cu principalul concurent fără să fim depistați?” poate declanșa o investigație. Istoricul conversației, considerat inițial un simplu schimb de informații, poate fi utilizat ca probă într-un dosar de concurență. În contextul actual, activitatea Consiliului Concurenței a crescut considerabil, cu un număr record de inspecții inopinate în 2025, concentrându-se nu doar pe documente clasice, ci și pe orice date stocate electronic, inclusiv interacțiunile cu platformele AI.
Experiența utilizării unui chatbot poate crea senzația de intimitate, dar din punct de vedere juridic, interacțiunea are loc printr-o platformă externă, supusă unor termeni și condiții contractuale. Implicit, aceste conversații nu beneficiază de secret profesional, cu excepția comunicărilor cu avocații, care sunt protejate doar dacă respectă anumite condiții. Sancțiunile pentru încălcarea legislației de concurență pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri a companiilor, indiferent de dimensiunea acestora. Astfel, o simplă întrebare adresată unui chatbot poate deveni elementul central într-o investigație, indiferent dacă este formulată de un grup multinațional sau de o companie cu o cotă de piață redusă.
Măsuri practice pentru protejarea afacerii
Pentru a reduce expunerea la riscuri, este esențial să se aplice un „filtru minimal” înainte de a introduce informații într-un chatbot. Datele sensibile, cum ar fi prețurile, marjele, volumele, listele de clienți sau planurile strategice, nu ar trebui discutate într-un cadru informal. Informațiile istorice, agregate sau deja publice prezintă un risc mai redus. Elaborarea unei politici interne privind utilizarea instrumentelor AI este crucială, stabilind reguli clare despre datele admise, nivelurile de acces și sesiuni regulate de instruire.
În Statele Unite ale Americii, o instanță a stabilit recent că dialogurile cu un chatbot nu beneficiază în mod automat de protecția specifică comunicărilor confidențiale avocat-client. Această decizie subliniază importanța unei abordări prudente în utilizarea AI în mediul de afaceri. Consiliul Concurenței din România a intensificat controalele în ultima perioadă, cu accent pe utilizarea noilor tehnologii, pentru a identifica și sancționa practicile anticoncurențiale.
Sursa: Playtech.ro
