Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să genereze mai multe probleme decât beneficii, avertizează un consultant fiscal. Măsura, introdusă recent de Guvern, ar putea încălca principii de proporționalitate și coerență juridică, conform unei analize transmise comunității antreprenoriale.
Testul proporționalității, ignorat?
Guvernul a stabilit praguri minime pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor la bugetele locale: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme. Listele urmează să fie publicate trimestrial, cu radierea datornicilor în termen de 15 zile de la stingerea obligațiilor. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, atrage atenția că mecanismul actual ridică semne de întrebare legate de secretul fiscal și eficiența reală a colectării.
Analiza subliniază contradicția dintre secretul fiscal, care protejează informațiile despre datorii, și obligativitatea publicării acestora. „Discuția nu este dacă statul poate publica în abstract asemenea liste, ci dacă modelul ales respectă cerințele de proporționalitate, necesitate și coerență juridică”, menționează Năstase. Potrivit acesteia, simpla existență a unei restanțe nu justifică stigmatizarea contribuabililor, mai ales în lipsa unei analize a conduitei fiscale, a intenției sau a caracterului definitiv al situației juridice.
CEDO, în cauza L.B. contra Ungariei, nu a interzis publicarea listelor cu datornici, dar a subliniat importanța respectării principiilor de proporționalitate și necesitate. Nu este suficient să invoci generic „interesul colectării”. Legiuitorul trebuie să evalueze diferențiat situațiile contribuabililor, evitând generalizarea și tratarea în mod egal a evazioniștilor, a celor cu dificultăți temporare de plată și a celor care contestă o creanță fiscală.
Asimetrie procedurală și impact economic
Un alt aspect criticat este asimetria procedurilor. Pentru comunicarea actului administrativ fiscal, legea prevede o abordare graduală, cu trimiterea prin poștă cu confirmare de primire, remiterea actului și, în ultimă instanță, publicarea pe internet. În schimb, pentru publicarea listelor cu datornici, mecanismul central este expunerea online a numelui și a cuantumului datoriei. „Pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online”, a declarat Cornelia Năstase.
Din punct de vedere economic, firma de consultanță avertizează că o astfel de măsură poate genera efecte negative. Publicarea pe lista debitorilor poate afecta relațiile contractuale, accesul la finanțare și capacitatea de plată a contribuabililor. „Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online”, completează specialistul.
Colectare inteligentă vs. stigmatizare
CC Tax Advisory pledoariază pentru o abordare mai pragmatică și mai inteligentă a administrării fiscale. Digitalizarea eficientă presupune comunicare clară, prevenție, eșalonări realiste și o selecție inteligentă a riscului fiscal. Potrivit analizei, stigmatizarea în masă nu contribuie la o colectare eficientă.
În România, pragurile pentru includerea în listele debitorilor locali au fost stabilite prin HG nr. 220/2026.
