Nivelul crescut de dioxid de carbon din atmosferă ar putea afecta sănătatea umană, sugerează un nou studiu
Un studiu recent indică faptul că organismul uman ar putea răspunde deja la creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, modificări observate în compoziția sângelui. Cercetătorii avertizează că, deși nu se prefigurează o criză imediată, aceste schimbări, dacă vor continua, ar putea exercita o presiune fiziologică lentă asupra populației, necesitând o monitorizare atentă. Studiul, bazat pe datele a circa 7.000 de persoane, analizate de-a lungul a peste două decenii, subliniază importanța de a privi dioxidul de carbon nu doar ca o problemă de mediu, ci și ca un potențial factor de risc pentru sănătatea publică.
Schimbări în compoziția sângelui: bicarbonatul, calciul și fosforul
Cercetătorii au analizat datele colectate între 1999 și 2020, urmărind în special bicarbonatul seric, calciul și fosforul, considerați indicatori ai modului în care organismul se adaptează la un mediu cu niveluri crescute de CO₂. Studiul arată că, în această perioadă, nivelul de bicarbonat a crescut constant, în timp ce valorile medii ale calciului și fosforului au scăzut. Bicarbonatul joacă un rol crucial în menținerea echilibrului acido-bazic al corpului. Creșterea acestuia ar putea indica o încercare a organismului de a compensa și stabiliza pH-ul sangvin, în condițiile creșterii nivelului de CO₂. De asemenea, scăderea calciului și a fosforului ar putea fi legată de mecanismele de tamponare prin care corpul încearcă să gestioneze aciditatea.
Autorii studiului sugerează că, dacă tendințele actuale vor continua, nivelul mediu de bicarbonat din sânge s-ar putea apropia de limita superioară a intervalului considerat sănătos în aproximativ 50 de ani. Calciul și fosforul ar putea, de asemenea, să se îndrepte spre limitele inferioare ale intervalelor normale, în aceeași perioadă. Aceste constatări sunt relevante mai ales pentru generațiile mai tinere, care vor trăi cel mai mult timp într-o atmosferă cu concentrații ridicate de CO₂.
De la analiză științifică la implicații pentru sănătatea publică
Unul dintre aspectele cheie ale studiului este sublinierea necesității de a considera dioxidul de carbon nu doar ca un element cu implicații climatice, ci și ca un posibil factor de risc pentru sănătatea publică. Autorii accentuează că „nu este vorba despre un prag peste care oamenii se vor îmbolnăvi brusc, ci despre schimbări graduale care ar putea apărea la nivel de populație și care ar trebui monitorizate în viitoarele politici climatice”.
Studiul nu stabilește o relație cauzală directă și definitivă între nivelul de CO₂ atmosferic și modificările observate în sânge. Totuși, „persistența și coerența acestor tendințe la nivel populațional sunt greu de ignorat”, a declarat unul dintre autori. Monitorizarea compoziției atmosferei și a biomarkerilor populaționali ar putea deveni la fel de importantă ca urmărirea temperaturii globale. În prezent, nivelul anual de creștere a CO₂ se situează la aproximativ 2,6 ppm, cu o creștere mai accelerată în 2024, de 3,5 ppm, conform datelor citate în studiu.
Sursa: Playtech.ro
