Conform Playtech.ro: Neuronii sensibili la oxitocină, cheia echilibrului între comportamentul social și frică
Descoperiri recente realizate de cercetători japonezi arată că aceiași neuroni din creier, sensibili la oxitocină, joacă un rol crucial atât în reglarea comportamentului social, cât și în gestionarea fricii. Studiul, desfășurat pe șoareci modificați genetic, a evidențiat o legătură complexă între activitatea acestor celule nervoase și modul în care animalele interacționează cu mediul și cu alte specii.
Implicații în interacțiunile sociale
Experimentele au demonstrat că atunci când activitatea neuronilor sensibili la oxitocină a fost redusă, șoarecii au manifestat un interes diminuat pentru interacțiunea cu exemplare necunoscute. Această scădere a sociabilității a fost observată consecvent în diverse teste, fără a fi atribuită unei reduceri a mișcării sau unei creșteri a anxietății generale.
Rolul în procesarea fricii
Pe de altă parte, stimularea acestor aceiași neuroni nu a condus automat la o creștere a sociabilității. Acest fapt sugerează că activitatea lor este mai degrabă necesară pentru desfășurarea normală a comportamentului social, decât un declanșator direct al dorinței de apropiere. În ceea ce privește frica, cercetătorii au observat că neuronii respectivi sunt implicați și în învățarea și reînvățarea pericolelor. Atunci când acești neuroni au fost inhibați, șoarecii au întâmpinat dificultăți în a înțelege că o situație anterior percepută ca periculoasă devenise sigură, continuând să prezinte reacții de înghețare de teamă.
Influența variabilă a oxitocinei
Interesant este că activarea neuronilor a avut un efect diferit în primele etape ale procesului de eliminare a fricii, contribuind la reducerea reacțiilor de înghețare și sugerând un rol în procesul de „uitare” a pericolului. Totuși, acest efect nu a fost de durată, dispărând la testările efectuate ulterior. Această constatare subliniază că influența oxitocinei asupra fricii nu este unidirecțională sau permanentă, ci depinde de contextul temporal și de specificul zonelor cerebrale implicate. Studiul indică faptul că oxitocina nu are același efect în toate zonele creierului, complexitatea funcționării sale fiind un domeniu de cercetare continuă.
Sursa: Playtech.ro
