Conform Ziarul Financiar: Tensiuni la conferința de presă cu Ursula von der Leyen
n
Jurnalul Financiar a rămas fără posibilitatea de a adresa o întrebare directă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei sale la București. Deși redacția a pregătit o întrebare pertinentă privind construcția unui tren de mare viteză de la Bruxelles la București, aceasta nu a fost permisă în cadrul formatului prestabilit.
n
Echipa de comunicare a Primăriei Generale a Capitalei, condusă de Nicușor Dan, a susținut că s-a convenit cu reprezentanții Comisiei Europene ca doar două întrebări să fie adresate: una președintei Comisiei și una primarului general. Această limitare a stârnit nemulțumiri, având în vedere practica internațională la conferințe similare, unde numărul de întrebări este mult mai mare, permițând o dezbatere mai amplă.
n
Întrebarea Jurnalului Financiar, deși nu a fost permisă microfonului, a fost scrisă pe o foaie și înmânată pentru a fi văzută de oficiali. Aceasta viza asumarea directă de către Comisia Europeană a construirii unor proiecte majore de infrastructură, precum un tren de mare viteză, similar modului în care guvernele naționale construiesc autostrăzi, fără a aștepta inițiative de la nivel regional sau local.
n
Limitări neobișnuite pentru presa din România
n
Situația de la București este percepută ca un precedent negativ pentru libertatea presei în România. Jurnaliștii cu experiență din anii ’90 își amintesc de o pluralitate mult mai mare în libertatea de a pune întrebări, chiar și în perioade politice considerate mai puțin democratice. În acele vremuri, redacții consacrate precum România Liberă, Adevărul sau Evenimentul Zilei aveau libertatea de a investiga și de a chestiona autoritățile fără a se confrunta cu astfel de restricții prealabile.
n
Participarea Jurnalului Financiar la alte evenimente de nivel înalt în ultimul an, inclusiv vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și întâlnirea premergătoare summitului NATO, a semnalat o tendință îngrijorătoare. În aceste cazuri, întrebările au fost adresate de publicații considerate de nivelul doi sau trei, ridicând semne de întrebare cu privire la criteriile de selecție și la o posibilă conivență cu administrația prezidențială.
n
În contextul vizitei Ursulei von der Leyen, întrebările care au primit undă verde au vizat, conform surselor, situația de securitate din Marea Neagră. Președinta Comisiei Europene a subliniat, în discursul său, necesitatea unor măsuri concrete pentru apărarea regiunii. Deși importantă, această temă a eclipsat discuții despre infrastructura europeană pe termen lung.
n
Proiectul trenului de mare viteză, o necesitate europeană
n
Ideea construirii unui coridor feroviar de mare viteză care să lege capitalele Uniunii Europene este o propunere veche a Jurnalului Financiar. Aceasta este considerată esențială pentru consolidarea unității continentale și pentru sporirea încrederii cetățenilor în proiectul european. Un astfel de proiect ar putea contribui la o mai bună conectare a Estului cu Vestul Europei, abordând, totodată, și amenințări recente la adresa securității traficului aerian.
n
Exemple concrete de astfel de proiecte vin din afara UE. China a construit deja o cale ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad, reducând semnificativ timpii de călătorie. Turcia, deși nu este membră a Uniunii Europene, are de asemenea proiecte feroviare de mare viteză în desfășurare.
n
Profesorul italian Enrico Letta, o personalitate recunoscută în mediul european, a susținut importanța acestui tip de infrastructură pentru viitorul Uniunii. Având în vedere lipsa tehnologiei de mare viteză în multe țări est-europene, asumarea directă a acestui proiect de către Comisia Europeană, prin finanțare de la Banca Europeană de Investiții, ar putea fi o soluție viabilă pentru integrarea eficientă a continentului.
n
Reprezentanții Direcției de Comunicare a Președinției României au declarat că numărul și modul de adresare a întrebărilor la conferințele de presă sunt la latitudinea lor, subliniind că cei care nu sunt de acord trebuie să se adapteze. Această poziție ridică semne de întrebare cu privire la respectarea libertății presei și a libertății de exprimare în România.
n
Sursa: Ziarul Financiar
