Cocaină în mumii egiptene? O controversă veche, explicată
O cercetare din 1992 a lansat o controversă științifică majoră: descoperirea presupusă a cocainei, canabisului și nicotinei în mumii egiptene. De atunci, ipoteza a alimentat speculații despre contacte transatlantice în antichitate. O analiză critică recentă arată însă că dovezile sunt fragile, iar explicația cea mai probabilă este contaminarea modernă.
Dovezi controversate și interpretări forțate
Totul a pornit de la un articol publicat în revista Naturwissenschaften, semnat de Svetlana Balabanova și colaboratorii săi. Studiul, succint, anunța identificarea drogurilor în nouă mumii datând din perioada 1070 î.Hr. – 395 d.Hr. Descoperirea a produs imediat rumoare, mai ales că părea incompatibilă cu ceea ce se știa despre răspândirea plantelor între Lumea Veche și Lumea Nouă.
Problema majoră este că cercetarea inițială nu a oferit o bază solidă pentru o concluzie atât de radicală. Datele detaliate, necesare pentru verificări independente, au fost limitate. Critici ulterioare, inclusiv cele ale etnobotanistului Giorgio Samorini, au scos la iveală lipsa de controale riguroase, informații incomplete despre proveniența mumiilor și interpretări uneori îndrăznețe. Rezultatele au fost spectaculoase, dar fundamentul lor a fost subțire. Mai mult, anumite rapoarte ulterioare au arătat niveluri ale unor substanțe ce păreau comparabile cu cele observate la consumatorii moderni. Asta a ridicat imediat un semn de întrebare: cum puteau țesuturile vechi de milenii să păstreze profile chimice „proaspete” fără să existe suspiciunea unei contaminări ulterioare?
Coca și contactul cu America de Sud: o teorie problematică
Cocaina, asociată cu planta de coca din America de Sud, stârnește cele mai mari dezbateri. În lipsa unor dovezi clare că egiptenii antici ar fi avut acces direct la coca, simpla detectare a cocainei nu este suficientă pentru a atesta traversări transatlantice în acea perioadă. O astfel de concluzie ar necesita dovezi suplimentare: resturi botanice clare în situri egiptene, texte, reprezentări, obiecte de schimb, ADN vegetal, urme comerciale sau confirmări repetate în laboratoare independente. Acestea lipsesc.
Cercetări ulterioare, folosind tehnici moderne de laborator, nu au reușit să reproducă rezultatele inițiale. Un studiu publicat în Forensic Science International a analizat fire de păr de la opt mumii precolumbiene și nu a găsit cocaină. Autorii au subliniat că detectarea nicotinei nu dovedește consumul în timpul vieții, excluderea contaminării externe fiind dificilă. În arheologie și toxicologie, contextul este crucial. O urmă chimică izolată nu spune întreaga poveste. Trebuie corelată cu istoricul obiectului, tehnicile de prelevare, manipulările moderne și posibilitatea ca un corp vechi să fi fost expus la materiale străine.
Contaminarea, o explicație plauzibilă
Cea mai sobră explicație este contaminarea ulterioară. Părul este un material vulnerabil din acest punct de vedere. Literatura de specialitate a subliniat în repetate rânduri că probele de păr pot reține substanțe din mediul înconjurător. Spălările nu îndepărtează întotdeauna complet contaminanții. În cazul nicotinei, lucrurile sunt mai nuanțate. Nu este exclusiv asociată cu tutunul american; poate apărea și în alte plante din familia Solanaceae, deși în cantități mai mici.
Analize critice au amintit că, în secolul al XIX-lea, anumite practici de conservare a mumiilor includeau folosirea prafului de tutun și a altor substanțe insecticide. Nicotina ar fi putut ajunge pe mumii nu în Egiptul faraonic, ci în Europa modernă, într-un laborator, muzeu sau depozit.
În ceea ce privește canabisul (THC), există surse istorice care atestă utilizarea sa în scopuri medicale și utilitare în Egiptul antic. Totuși, și în acest caz, rezultatele cercetărilor au fost contestate și reproduse cu greutate.
În 2020 a apărut o nouă cercetare, care a contestat rezultatele anterioare, confirmând suspiciunile cu privire la contaminarea mumiilor.
Sursa: Playtech.ro
