Conform Mediafax: Victor Ponta, fost prim-ministru al României, a lansat critici vehemente la adresa actualei puteri, corelând situația tensionată de la Centrala Nucleară de la Cernavodă cu blocarea, de-a lungul anilor, a unor proiecte energetice majore. Într-o intervenție televizată, Ponta a evidențiat consecințele ideologice ale deciziilor politice din ultimii ani, exemplificând prin abandonarea parteneriatului cu China pentru extinderea centralei nucleare.
Situația de la Cernavodă și proiectele energetice
Referindu-se la măsurile de urgență necesare pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă, Victor Ponta a subliniat o caracteristică a abordării românești în materie de proiecte energetice. El a adus în discuție istoria grupurilor 1 și 2 ale centralei, inițiate în timpul regimului Ceaușescu, și proiectul reactoarelor 3 și 4, pentru care a semnat acorduri în 2014 cu companii chineze. Ponta a criticat faptul că, începând din 2016, orice inițiativă de dezvoltare economică, inclusiv proiectele energetice, a fost blocată pe criterii ideologice.
„Din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”, a declarat Ponta. El și-a exprimat scepticismul cu privire la finalizarea reactoarelor 3 și 4, legând această situație și de blocarea proiectelor hidroenergetice din cauza opoziției organizațiilor de mediu. Fostul premier a nominalizat politicieni din actuala putere, acuzându-i că dau vina pe generațiile anterioare pentru întârzierile în proiectele energetice majore.
Atacul asupra operațiunilor pe Dunăre și criticile generale
Victor Ponta a ironizat intervențiile autorităților pe Dunăre, menționând operațiunea de scufundare controlată a unor barje pentru a crește nivelul apei necesar funcționării centralei de la Cernavodă. El a criticat intervenția vicelui director al Apelor Române, Radu Miruță, sugerând că aceasta nu a avut un impact semnificativ. De asemenea, a pus sub semnul întrebării tăcerea organizațiilor de mediu în fața unei astfel de operațiuni, în contrast cu opoziția lor față de proiectele de baraje. Operațiunea respectivă a implicat scufundarea a patru barje încărcate cu piatră, creând praguri artificiale pentru redistribuirea debitului Dunării.
Încheind intervenția, Ponta a extins criticile la adresa clasei politice și a societății, afirmând: „Suntem o majoritate bleagă pe care o minoritate din ce în ce mai radicalizată, mai scandalagioaică, ne călărește de mulți ani. Acum chiar ne călărește la propriu, nu la figurat”.
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Negocierile pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă au început în perioada în care Victor Ponta era prim-ministru. Un acord de cooperare între China Nuclear Power Engineering Company și Candu Energy a fost semnat în 2014, iar în noiembrie 2015, Nuclearelectrica și China General Nuclear (CGN) au semnat un memorandum pentru dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4.
În 2020, statul român a decis încetarea negocierilor cu CGN și abandonarea strategiei bazate pe selectarea investitorului chinez, optând ulterior pentru un acord de cooperare nucleară cu Statele Unite. Proiectul este în continuare în derulare, intrând în etapa a doua de dezvoltare. Decizia finală de investiție, care ar permite începerea construcției, este prevăzută pentru 30 iunie 2027. Recent, au avut loc discuții cu reprezentanții AtkinsRealis Canada, iar Ministerul Energiei a început demersurile pentru o schemă de ajutor de stat necesară investiției.
Situația producției de baterii
Referitor la capacitățile de stocare, Victor Ponta a afirmat că „singurul producător din lumea de baterii e China”. Această afirmație este o exagerare, deși China domină industria mondială a bateriilor litiu-ion. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025, China deținea peste 80% din capacitatea globală de producție. Producție importantă există însă și în Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, companiile japoneze și sud-coreene fiind, de asemenea, actori majori pe piața globală.
Pe 11 august, Nuclearelectrica a anunțat posibilitatea opririi controlate a Unității 2 din cauza scăderii nivelului Dunării, în timp ce Unitatea 1 este oprită de pe 28 iulie, tot din cauza debitului redus al fluviului. Directorul general adjunct al Apelor Române, Sorin Rândașu, a declarat marți că la Cernavodă a fost atins un prag critic de minus 230 de centimetri, iar debitul Dunării la intrarea în țară a coborât sub 1.370 de metri cubi pe secundă.
Sursa: Mediafax
