Chefirul, un aliat tot mai popular în alimentație
În ultimii ani, chefirul și alte alimente fermentate au câștigat teren în preferințele culinare și nutriționale. Considerat adesea un simplu „iaurt mai lichid”, chefirul se dovedește a fi un produs cu caracteristici distincte și beneficii specifice pentru sănătate. Acest articol explorează diferențele dintre chefir și iaurt, precum și avantajele consumului de alimente fermentate în general.
Alimentele fermentate reprezintă o tradiție veche, cu mii de ani în istorie. Ele implică creșterea controlată a microorganismelor benefice, care transformă componentele alimentare. Iaurtul, chefirul, dar și varza murată sau sosul de soia, sunt exemple de astfel de produse. Fie că microorganismele rămân vii, fie că sunt eliminate sau inactive, consumul acestor alimente este asociat cu multiple efecte pozitive asupra sănătății.
Deosebirile fundamentale dintre chefir și iaurt
Deși ambii fac parte din categoria lactatelor fermentate, chefirul și iaurtul sunt produse diferite, cu compoziții microbiene și efecte distincte. Iaurtul este rezultatul fermentației lactice, realizată de bacteriile Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, care transformă lactoza în acid lactic. Aceasta contribuie la textura sa consistentă și gustul ușor acrișor.
Chefirul, în schimb, trece printr-o fermentație lacto-alcoolică complexă, implicând atât bacterii lactice, cât și drojdii. Acest proces produce acid lactic, dar și cantități mici de dioxid de carbon și etanol, conferind chefirului textura ușor efervescentă și un conținut minim de alcool, de obicei sub 0,5%. Diversitatea microbiană este o altă diferență majoră. Iaurtul conține un număr limitat de tulpini bacteriene, în timp ce granulele de chefir (utilizate pentru fermentație) adăpostesc între 30 și 50 de specii microoorganismuale diferite.
Beneficii comune și diferențe nutriționale
Ambele produse favorizează creșterea bacteriilor benefice din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium, recunoscute pentru efectele lor pozitive asupra sănătății intestinale. Aceste modificări, însă, sunt temporare și depind de consumul constant, însoțit de o dietă variată și bogată în prebiotice. În plus, ambele produse sunt mai ușor de digerat decât laptele, datorită faptului că lactoza este parțial consumată în procesul de fermentație.
În ceea ce privește conținutul de micronutrienți, nu există diferențe semnificative în nivelul de calciu. Interesant este faptul că, în timpul fermentației, cantitatea de vitamine poate varia. De exemplu, cantitatea de folat (vitamina B9) din iaurt crește datorită sintezei bacteriene, în timp ce nivelul de cobalamină (vitamina B12) nu se modifică.
În concluzie, consumul de alimente fermentate, fie că este vorba de iaurt sau chefir, poate contribui la o alimentație echilibrată și diversificată.
Sursa: Descopera
