Conform Descopera: O singură modificare genetică, cheia saltului virusurilor de la lilieci la oameni
Oamenii de știință au identificat o transformare genetică minoră, o singură modificare într-un aminoacid, care ar putea explica de ce anumite virusuri de la lilieci rămân specifice acestor animale, în timp ce altele pot evolua în amenințări globale pentru sănătatea umană. Această descoperire oferă perspective noi asupra mecanismelor care stau la baza pandemiilor, precum cea de COVID-19, generată de virusul SARS-CoV-2, ce își are originile într-o familie de coronavirusuri prezente la lilieci.
Studiul, publicat în prestigioasa revistă Cell Host & Microbe, pune în lumină modul în care un patogen animal, aparent inofensiv, poate dobândi capacitatea de a provoca boli grave la oameni prin ajustări genetice minuscule. Cercetătorii au concentrat investigația pe doi coronavirusuri strâns înrudite: SARS-CoV-2 și RaTG13, un virus prezent la lilieci, dar care nu a fost asociat cu infectarea oamenilor.
Impactul subtil al unei variații proteice
Echipa internațională de cercetători a utilizat linii celulare pulmonare de liliac, cultivate în laborator, pentru a examina interacțiunile virusurilor atât cu celulele umane, cât și cu cele de liliac. Un element crucial în această cercetare a fost o proteină virală specifică, denumită OrfB9. Variantele acestei proteine, specifice SARS-CoV-2 și RaTG13, diferă printr-un singur aminoacid dintr-un lanț de aproximativ 100.
Surprinzător, această discrepanță minoră a avut efecte semnificative. În celulele pulmonare umane, varianta OrfB9 a SARS-CoV-2 a reușit să inhibe un sistem defensiv imunitar esențial, permițând virusului să se multiplice cu o viteză mult mai mare. În contrast, în celulele pulmonare de liliac, varianta corespunzătoare virusului RaTG13 a declanșat, dimpotrivă, activarea unei proteine imunitare, contribuind astfel la controlarea infecției.
Cartografierea riscului de transmitere inter-specii
„Diferența dintre un virus care rămâne limitat la lilieci și unul care trece la oameni, declanșând o boală catastrofală, se poate rezuma la modificări genetice remarcabil de mici”, a explicat dr. Nevan J. Krogan, autorul principal al studiului, conform publicației SciTechdaily. Această constatare subliniază importanța chiar și a celor mai nevralte mutații genetice în depășirea barierei inter-specii.
Prin cartografierea detaliată a acestor interacțiuni la nivel proteic, oamenii de știință speră să dezvolte un fel de „semnătură moleculară” care să permită prezicerea riscului de transmitere virală la om. Această abordare ar putea constitui un sistem de avertizare timpurie esențial la nivel global, permițând identificarea virusurilor de animale cu cel mai mare potențial pandemic înainte ca acestea să provoace noi crize sanitare. Descoperirea accentuează modul în care evoluția virală, chiar și prin transformări aparent nesemnificative, poate schimba cursul sănătății publice la nivel mondial.
Sursa: Descopera
