Conform Stiripesurse.ro: O piață neagră de „cenzură la comandă” profită de sistemele automate ale marilor platforme de socializare pentru a elimina investigații jurnalistice de pe YouTube, Facebook și Instagram. Intermediarii pretind între 3.000 și 5.000 de dolari pentru închiderea unui canal, folosind reclamații false privind încălcarea drepturilor de autor, conform unei investigații OCCRP și Monitori.
Mecanismul a fost descoperit după ce canalul de YouTube al publicației georgiene Monitori a fost eliminat în urma unor reclamații vizând trei materiale de investigație. Acestea documentau deținerea de genți Hermes de către soția unui politician, sancționarea mai multor judecători și modificări fiscale ce ar fi avantajat un om de afaceri apropiat de guvern.
Trei reclamații au dus la închiderea canalului Monitori
YouTube a notificat redacția Monitori că a eliminat canalul din cauza a trei presupuse încălcări ale drepturilor de autor. Unul dintre reclamanți acuza publicația că i-ar fi copiat imaginile și designul miniaturilor folosite pentru videoclipuri. Platforma a furnizat și adresa de e-mail a reclamantului.
Un jurnalist Monitori l-a contactat, pretinzând că este interesat să elimine conținut de la o altă instituție de presă. Răspunsul a fost prompt: intermediarul a cerut linkul canalului pentru a comunica prețul. Conversația a continuat pe WhatsApp, unde presupusul intermediar, din India, a afirmat că agenția sa ar încasă între 3.000 și 5.000 de dolari pentru eliminarea unui canal.
Serviciile de cenzură, plătite prin intermediari
Persoana contactată a declarat că nu știe cine a comandat ștergerea canalului Monitori, sugerând că solicitarea a venit printr-un alt intermediar, indicând un posibil lanț de intermediari. Aceste servicii nu sunt promovate public, clienții ajungând la aceste persoane prin recomandări.
După ce jurnalista și-a dezvăluit identitatea și a cerut retragerea reclamațiilor, intermediarul s-a oferit să facă acest lucru contra sumei de 380 de dolari pentru fiecare videoclip. Identitatea reală a persoanei nu a putut fi confirmată, iar aceasta nu a dezvăluit pentru cine lucrează sau cine a comandat acțiunea împotriva publicației georgiene. YouTube nu a comentat situația pentru OCCRP, dar a restabilit ulterior canalul Monitori.
Pagina de Facebook, de asemenea vizată
La scurt timp după incidentul de pe YouTube, pagina de Facebook a Monitori a fost eliminată tot în urma unei reclamații false de drepturi de autor. Jurnaliștii nu au putut identifica reclamantul, numele și adresa de e-mail furnizate nefiind asociabile cu o persoană reală în bazele de date publice. Facebook a redeschis pagina după contestarea deciziei de către redacție.
Acest caz subliniază cum procedurile menite să protejeze creatorii pot fi folosite pentru a elimina rapid conținutul jurnalistic. Platformele pot suspenda conținutul sau conturile înainte de o verificare amănunțită a reclamațiilor, lăsând redacțiile să demonstreze ulterior falsitatea acuzațiilor.
Alte instituții de presă, afectate de același mecanism
Pagina de Instagram a Radio Azattyq, serviciul în limba kazahă al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, a fost eliminată în ultimele șase luni din cauza unor mecanisme similare. Și alte platforme, precum YouTube și Facebook, au avertizat instituția cu privire la materiale reclamate, fără a închide însă paginile respective.
Printre materialele vizate se numărau articole despre decrete prezidențiale, condamnarea unui activist politic și investigații privind companii suspectate de legături cu elitele politice. Persoana care a revendicat drepturi de autor pentru materialul despre decretul prezidențial a fost identificată ca fiind un gamer din Pakistan. Pagina Radio Azattyq a fost recuperată după depunerea mai multor contestații.
Alberto Fittarelli, cercetător specializat în dezinformare la Citizen Lab, avertizează că folosirea abuzivă a reclamațiilor de copyright reprezintă o amenințare globală pentru presă și societatea civilă. Spre deosebire de alte forme de atacuri online, aceste eliminări de conținut sunt mai greu de detectat de către utilizatorii obișnuiți. Verificările superficiale ale platformelor permit actorilor rău intenționați să revendice drepturi asupra conținutului, transferând sarcina probării asupra jurnaliștilor. Deși platformele interzic utilizarea abuzivă a instrumentelor de raportare, aplicarea acestor reguli înainte de apariția unor daune majore este încă neclară.
Sursa: Stiripesurse.ro
