Inteligența artificială la muncă: mai mult stres și roluri extinse pentru angajați, arată un studiu
Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, aruncă o umbră asupra promisiunii simplificării muncii prin inteligența artificială (IA). Rezultatele sugerează că, în loc să reducă volumul de muncă, implementarea IA poate duce la creșterea sarcinilor și a presiunii profesionale pentru angajați. Cercetarea, detaliată de publicația franceză Le Figaro, aduce în discuție o schimbare importantă a modului în care tehnologia transformă mediul de lucru.
Studiul a fost desfășurat pe o perioadă de opt luni și a implicat monitorizarea a aproximativ 200 de angajați dintr-o companie de tehnologie. Cercetătorii au participat la ședințe, au analizat comunicarea în echipe și au realizat interviuri pentru a înțelege impactul instrumentelor de IA asupra fluxului de lucru. Concluziile oferă o perspectivă nuanțată asupra efectelor IA, diferită de așteptările inițiale de creștere a eficienței și reducerea stresului.
De la economie de timp la roluri extinse
Unul dintre aspectele cele mai surprinzătoare ale studiului este faptul că timpul salvat prin utilizarea IA nu se traduce neapărat în mai mult timp liber pentru angajați. „Timpul economisit cu ajutorul inteligenței artificiale nu se transformă neapărat în mai mult timp liber pentru angajați. În schimb, acesta este adesea reinvestit în alte sarcini,” notează cercetătorii. Această „reinvestire” se manifestă adesea prin extinderea responsabilităților individuale.
Multe persoane ajung să preia sarcini care anterior erau delegate altor colegi, colaboratorilor externi sau departamentelor separate. Astfel, rolurile devin mai ample și lista de responsabilități crește. De exemplu, în echipele de dezvoltare software, programatorii sunt nevoiți să verifice și să corecteze codul generat de IA, chiar dacă aceasta accelerează anumite procese. Consecința este transformarea angajaților în „supervizori” ai sistemelor automate, responsabili nu doar de execuția sarcinilor, ci și de monitorizarea constantă a rezultatelor obținute.
Estomparea limitelor dintre muncă și viața personală
Un alt efect observat în cadrul studiului este estomparea graniței dintre muncă și viața personală. Interacțiunea aparent simplă cu IA duce la solicitări chiar și în afara orelor de program. Unii participanți au recunoscut că obișnuința de a trimite „o ultimă cerere” către sistem înainte de a pleca de la birou devine din ce în ce mai frecventă, cu scopul de a continua procesarea informațiilor în lipsa lor.
În plus, IA încurajează multitasking-ul, obligând angajații să gestioneze simultan diverse activități: comunicarea cu colegii, verificarea rezultatelor IA și îndeplinirea sarcinilor de bază. Acest lucru duce la o fragmentare constantă a atenției, cu posibile consecințe negative pe termen lung, inclusiv oboseală accentuată și dificultăți în separarea vieții profesionale de cea personală. Studiul avertizează că, deși pe termen scurt se poate observa o creștere a productivității, efectele negative pot apărea ulterior.
Ca răspuns la aceste descoperiri, specialiștii recomandă companiilor să stabilească reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv pauze regulate înainte de luarea deciziilor importante, prioritizarea sarcinilor și menținerea interacțiunii umane în procesele de lucru. În contextul acestor rezultate, companii tehnologice au început să adapteze politicile interne, implementând programe de formare pentru angajați și revizuind modul în care IA este integrată în fluxurile de lucru.
Sursa: Playtech.ro
