Relațiile tensionate dintre Vatican și administrația SUA au atins un nou nivel, după ce vicepreședintele american, JD Vance, l-a criticat pe Papa Leon al XIV-lea, invocând tradiția teologică catolică. Disputa, care a escaladat în ultimele zile, ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea morală a conflictelor și rolul liderilor religioși în politica externă.
Un schimb de replici cu implicații
JD Vance, convertit la catolicism în 2019, l-a criticat pe pontif pentru comentariile sale referitoare la războiul din Iran. Vance a apelat la Sfântul Augustin, considerat unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii, și la teoria războiului drept, pentru a-și susține poziția. El l-a avertizat pe papă să fie atent când abordează chestiuni de teologie.
În același timp, fostul președinte Donald Trump a adăugat combustibil la foc, etichetând pe rețelele sociale pe Papa Leon al XIV-lea ca fiind „slab în fața criminalității” și „groaznic în politica externă”. Trump a sugerat că papa ar fi favorabil față de dezvoltarea de arme nucleare de către Iran, acuzație pe care Vaticanul nu a comentat-o. Replica papei a venit rapid, acesta afirmând că nu se teme de administrația Trump și că va continua să vorbească despre mesajul Evangheliei.
Doctrina războiului drept și interpretările sale
Teoria războiului drept, cu rădăcini în opera Sfântului Augustin și dezvoltată de Toma d’Aquino, stabilește condiții stricte pentru utilizarea forței militare. Aceasta include necesitatea unei cauze juste, a unor intenții corecte, a epuizării tuturor celorlalte mijloace de rezolvare și a unor șanse realiste de succes. Joseph Capizzi, decanul Facultății de Teologie și Studii Religioase de la Universitatea Catolică din America, a subliniat că doctrina servește drept instrument pentru a distinge între cauzele legitime și cele ilegitime de război.
Această doctrină a evoluat de-a lungul timpului. Inițial, a fost folosită de clerici pentru a justifica războaiele conducătorilor. Massimo Faggioli, profesor de eclesiologie la Trinity College Dublin, observă că în prezent, doctrina este folosită pentru a evalua și a critica intervențiile militare.
Reacțiile și implicațiile politice
Episcopii americani au intervenit, președintele Comitetului pentru Doctrină al USCCB, episcopul James Massa, emițând o declarație în sprijinul poziției Sfântului Părinte. El a reafirmat că o națiune poate recurge la forța militară doar în legitimă apărare, după epuizarea eforturilor de pace.
Controversa a evidențiat și diferențele de abordare dintre Vatican și anumite segmente ale politicienilor americani. Faggioli remarcă faptul că poziția Papei Leon al XIV-lea este interpretată diferit în America, unde există o legătură puternică între religie și politică. Sondajele arată schimbări în percepția catolicilor americani, cu o scădere a aprobării lui Donald Trump în rândul acestora.
Donald Trump a declarat că „nu are nimic împotriva papei”, dar a menținut acuzațiile, subliniind că preferă opiniile fratelui lui Leon al XIV-lea.
În aceeași zi în care s-a dezbătut aprins, la Pentagon secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a condus o slujbă de închinare și a citit „CSAR 25:17”, menită să reflecte Ezechiel 25:17.
