Companiile din industria de apărare din România riscă să primească doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE, destinat achiziției de echipamente militare. România va plăti dobânzi mari, care ar putea ajunge la aproape jumătate din suma totală împrumutată, dacă producția internă nu crește. Experții și reprezentanții industriei își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea României de a localiza producția.
Riscuri financiare majore pentru România
Programul SAFE (Security Action For Europe) este un mecanism de împrumuturi implementat de Uniunea Europeană, cu un buget total de 150 de miliarde de euro. Acesta are ca scop consolidarea industriei europene de apărare până în 2030. România a primit o alocare provizorie de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă, după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro sunt destinate Armatei.
Aceste fonduri vor fi folosite pentru achiziționarea de sisteme de armament individual, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere și alte echipamente militare. Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul național de apărare vor beneficia de 2,8 miliarde de euro, pentru achiziționarea de aeronave medicale, drone și vehicule blindate. Restul de 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către infrastructura civilă și militară, inclusiv finanțarea unei secțiuni din Autostrada Moldovei.
Dobânzi usturătoare și producție locală incertă
Împrumutul SAFE vine cu dobânzi semnificative, care ar putea totaliza între 7 și 8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată. Potrivit Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde de euro alocate Armatei ar putea ajunge la 16 miliarde de euro, incluzând dobânzile. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a localiza producția de echipamente militare, având în vedere termenul limită din 2030 pentru livrarea produselor.
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general al ROMARM, avertizează că, dacă fabricile de tip „greenfield” (investiții de la zero) vor părăsi România, consecințele financiare vor fi evidente.
O analiză fiscală detaliată
Expertul fiscal Veronica Duțu subliniază că programul SAFE poate fi avantajos doar dacă România reușește să transforme achizițiile în efect economic intern. În caz contrar, țara riscă să se confrunte cu un împrumut pe termen lung, care apasă bugetul fără a genera suficientă producție locală, locuri de muncă și capacități industriale. Ea consideră că SAFE este un test de inteligență economică, fiind crucială determinarea sumei care rămâne în economia națională și a celei care părăsește țara.
Potrivit Veronicăi Duțu, pentru ca programul SAFE să aducă beneficii reale bugetului, este esențial ca banii atrași să genereze venituri fiscale suplimentare. În caz contrar, România riscă să acumuleze o datorie extinsă, fără a-și consolida baza industrială și fiscală.
În prezent, discuțiile privind contractele și condițiile de finanțare sunt în curs de desfășurare, iar guvernanții caută soluții pentru a maximiza producția internă și a minimiza costurile.
Sursa: Gândul
