Adăposturi secrete antiatomice: Subsolurile României ascund povești fascinante
România dispune de adăposturi antiatomice, însă capacitatea acestora este limitată raportat la numărul de locuitori. Pe lângă spațiile convenționale, precum stațiile de metrou sau parcările subterane, țara ascunde și buncăre speciale, construite în secret în perioada comunistă. Aceste structuri subterane, învăluite în mister, ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea pentru situații de criză.
Buncărul de sub Casa Presei Libere: O tipografie de urgență ascunsă în inima Bucureștiului
Unul dintre cele mai impresionante exemple se află sub Casa Presei Libere din București, fosta Casa Scânteii. Ridicată în anii ’50, clădirea găzduia tipografii și centre de publicare. Subsolurile sale ascundeau un sistem complex de încăperi subterane, inclusiv o tipografie de urgență. Aceasta era pregătită să funcționeze chiar și în cazul prăbușirii regimului sau al unui conflict major.
Conform unui raport secret al CIA din 1963, adăpostul avea două niveluri, cel inferior fiind situat la aproximativ 20 de metri adâncime. Structura era consolidată cu grinzi blindate și stâlpi masivi din beton armat, capabilă să reziste atacurilor. Buncărul includea uși blindate rezistente la arme antitanc, două tuneluri de evacuare camuflate, generatoare electrice, dormitoare, birouri, dușuri și săli de comandament. Un detaliu inedit era sistemul de ventilație de rezervă, bazat pe biciclete conectate la un ax comun, care puteau produce energia necesară în cazul întreruperii alimentării cu electricitate.
Complexul subteran de sub Palatul Parlamentului: Un buncăr rezistent la atacuri multiple
Un alt adăpost antiaerian impresionant este situat sub Palatul Parlamentului, cunoscut anterior drept Casa Poporului. Cu o suprafață de peste 365.000 de metri pătrați, clădirea are nivele subterane la fel de complexe. Galeriile ajung la aproape 80 de metri adâncime și includ două buncăre antiatomice, un adăpost antiaerian și o rețea de tuneluri.
Fostul colonel Nicolae Kovacs, implicat în lucrările subterane, a menționat că Nicolae Ceaușescu a cerut construirea celui mai performant buncăr antiatomic din blocul socialist. Acesta trebuia să reziste unui cutremur de peste 8 grade Richter, atacurilor repetate cu rachete și chiar exploziei a două bombe atomice consecutive. Buncărul are pereți groși de aproximativ 1,5 metri și o placă specială de protecție împotriva radiațiilor. În interior era prevăzut un punct central de comandă cu hărți și legături telefonice directe cu unitățile militare, precum și apartamente pentru conducerea statului în caz de război. Opt tuneluri de evacuare erau concepute pentru retragerea rapidă, unul dintre ele ducând spre stația de metrou Izvor.
Buncărul de la Castelul Corvinilor: O legătură misterioasă cu istoria
În apropierea Castelului Corvinilor din Hunedoara se află un alt adăpost neobișnuit. Construit în anii ’60, în timpul dezvoltării combinatului siderurgic local, buncărul este săpat în stâncile Dealului Sânpetru. Acesta a fost construit într-o rețea de tuneluri în formă de literă „H”, cu o lungime totală de aproximativ 500 de metri și o capacitate de circa 1.000 de persoane. Buncărul avea două ieșiri ascunse pe malurile râului Zlaști.
Interiorul buncărului păstrează încă ușile blindate, sistemele de filtro-ventilație și generatorul de curent. Aici se aflau un centru de comandă și o cameră de comunicații pentru militari. O legendă locală sugerează că tunelurile ar face parte dintr-o galerie mai veche care ar lega castelul de Cetatea Devei, aflată la aproximativ 15 kilometri distanță, alimentând misterul acestui loc.
Sursa: Playtech.ro
