Conform Buletin.de: Bucureștenii simt un atașament puternic față de Capitală, însă legăturile cu comunitățile locale sunt mai slabe, relevă un studiu al Fundației Comunitare București privind identitatea urbană și coeziunea socială. Cercetarea, realizată pe un eșantion de 400 de locuitori ai orașului, a scos la iveală o dualitate în relația bucureștenilor cu spațiul în care trăiesc.
Studiul, desfășurat în august 2025 prin interviuri online și completat de discuții în profunzime, analizează modul în care cetățenii se raportează la oraș, la vecinătățile lor și la oportunitățile pe care le oferă mediul urban. Nivelul mediu de atașament față de București este de 7,8 pe o scală de la 1 la 10, în timp ce sentimentul de apartenență la o comunitate locală este evaluat cu 6,9 din 10.
Orașul ca spațiu de resurse, nu neapărat ca reper afectiv
Autorii studiului subliniază că, deși locuitorii au o legătură solidă cu București-ul la nivel individual, aceasta este alimentată de oportunitățile profesionale, culturale și de serviciile disponibile. Pe de altă parte, conexiunea la nivel colectiv este mai puțin dezvoltată. Raportul sugerează că București-ul funcționează mai degrabă ca un „spațiu de resurse și oportunități” decât ca un „reper afectiv sau simbolic”.
Locuitorii tind să privească orașul ca pe un loc ce le oferă condițiile necesare pentru o viață mai bună, mai degrabă decât ca pe o comunitate în care sunt activ implicați. Un aspect notabil al cercetării indică faptul că ideea de apartenență este încă puternic legată de origine. Aproximativ 80% dintre respondenți consideră că nașterea în Capitală este un element definitoriu pentru a fi „cu adevărat” bucureștean.
Acest sentiment de apartenență mai scăzut la nivelul comunității se reflectă și în faptul că doar 51% dintre respondenți se declară mândri de oraș, iar unul din trei ia în calcul posibilitatea de a se muta. Principalele motive invocate sunt legate de calitatea vieții: aglomerația, poluarea și lipsa spațiilor verzi sunt frecvent menționate ca surse de nemulțumire. De asemenea, deficitul de comunități care să încurajeze coeziunea socială contribuie la acest tablou.
Cartierul și grupurile de interese, principalele puncte de identificare
O constatare importantă a studiului este că bucureștenii se identifică mai degrabă cu propriul cartier sau cu grupuri formate în jurul unor interese comune, decât cu orașul în ansamblul său. Conceptul de „comunitate la nivel de București” este perceput ca fiind neclar, iar discuțiile se concentrează pe comunități restrânse, de proximitate sau bazate pe hobby-uri și pasiuni.
Doar 22% dintre participanții la studiu își exprimă satisfacția față de calitatea comunității locale, aspectul comunitar fiind considerat domeniul cu cea mai slabă performanță dintre toate cele evaluate. În ceea ce privește încrederea, organizațiile neguvernamentale și actorii societății civile beneficiază de o credibilitate mai ridicată pentru proiecte sociale, în timp ce autoritățile sunt percepute ca necesare pentru asigurarea unui cadru stabil de dezvoltare urbană.
Proximitatea, cheia construirii sentimentului de apartenență
Autorii studiului propun ca proximitatea să fie spațiul principal în care se poate construi sentimentul de apartenență. Ca direcții de acțiune, sunt sugerate dezvoltarea de proiecte centrate pe colaborarea dintre locuitori, investiții în spații publice și zone verzi la nivel de cartier, crearea de platforme de dialog între cetățeni și administrație, precum și inițiative care să încurajeze participarea civică pe termen lung.
Raportul integral este disponibil pentru consultare.
Sursa: Buletin.de
