Acasă / Sănătate / Boala care maschează infarctul: Cauze și simptome
Sănătate

Boala care maschează infarctul: Cauze și simptome

6 septembrie 2026
Boala care maschează infarctul: Cauze și simptome

Conform Descopera: Un nou instrument ar putea distinge între „inima frântă” și infarct

O durere bruscă în piept, modificări ale electrocardiogramei și valori crescute ale enzimelor cardiace – simptome care, de obicei, duc cu gândul la un infarct miocardic, ar putea ascunde, de fapt, o altă afecțiune: sindromul inimii frânte, cunoscut medical sub denumirea de sindrom Takotsubo. O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un instrument inovator, bazat pe analize de sânge și sexul biologic, care promite să ajute medicii să facă distincția între aceste două afecțiuni înainte de proceduri invazive.

Sindromul Takotsubo, o tulburare provocată de stres

Sindromul Takotsubo, care afectează în special femeile aflate după menopauză, este declanșat frecvent de un stres emoțional sau fizic intens. Această afecțiune reprezintă aproximativ 2% din cazurile considerate inițial drept infarct și poate ajunge chiar la unul din zece cazuri în rândul femeilor cu sindrom coronarian acut, conform datelor Universității din Zurich. Problema majoră pentru medici constă în similitudinea simptomelor în etapele inițiale ale evaluării pacienților.

Persoanele afectate de Takotsubo pot prezenta dureri în piept, modificări ale electrocardiogramei și niveluri crescute ale enzimelor cardiace, similare unui infarct clasic. Diferența crucială este că sindromul Takotsubo nu implică blocarea arterelor coronare. Din cauza asemănării simptomatice, mulți pacienți ajung să fie supuși unor proceduri invazive, cum ar fi cateterismul cardiac, pentru stabilirea diagnosticului corect.

BioTAK, noul ajutor în diagnosticarea diferențiată

Pentru a depăși această provocare diagnostică, cercetătorii au creat un sistem numit BioTAK. Acesta integrează sexul biologic al pacientului cu o serie de biomarkeri identificați prin analize de sânge. Utilizând inteligența artificială, echipa a identificat combinația de biomarkeri care oferă cele mai relevante informații pentru diferențierea între sindromul Takotsubo și infarctul miocardic. Acești indicatori au fost apoi integrați într-un instrument menit să sprijine decizia clinică a medicilor.

Rezultatele preliminare sunt încurajatoare. Într-un lot independent de validare, format din aproape 1.800 de pacienți, scorul BioTAK a clasificat corect aproape 90% dintre participanți, înainte ca aceștia să fie supuși cateterismului cardiac. Acest lucru sugerează un potențial semnificativ al instrumentului de a optimiza procesul de diagnostic.

Biomarkerii dezvăluie mecanisme biologice noi

Biomarkerii identificați prin intermediul BioTAK oferă, de asemenea, indicii valoroase despre mecanismele biologice distincte care separă sindromul Takotsubo de infarctul clasic. Doi dintre acești biomarkeri par să indice un rol important al așa-numitei axe creier-inimă în declanșarea sindromului.

Una dintre proteinele identificate este implicată în activarea neuropeptidelor asociate răspunsului organismului la stres, anxietății, reglării vaselor de sânge și activității sistemului nervos autonom. Cealaltă proteină are legătură cu stabilitatea plăcilor aterosclerotice. Combinația lor sugerează un mecanism biologic diferit de cel caracteristic unui infarct clasic, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a modului în care stresul intens poate afecta funcționarea inimii.

Autorii studiului subliniază că BioTAK nu trebuie privit ca un substitut pentru cateterismul cardiac atunci când acesta este considerat necesar de către medic. Totuși, instrumentul ar putea contribui la o orientare mai eficientă a investigațiilor și, în anumite cazuri selectate, ar putea chiar contribui la evitarea unor proceduri invazive care se dovedesc ulterior inutile.

Următoarea etapă a cercetării va viza evaluarea impactului implementării scorului BioTAK în practica medicală curentă asupra diagnosticului și tratamentului pacienților cu sindrom Takotsubo. Studiul a analizat, în total, date de la peste 3.600 de pacienți, incluzând informații din registre din Elveția și din registrul internațional InterTAK, fiind publicat în European Heart Journal.

Sursa: Descopera

Articole similare