Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o opinie care ar putea schimba modul în care statele membre UE limitează accesul la studiile medicale pentru studenții străini. Magistratul consideră că nu se poate folosi automat criteriul rezidenței pentru a bloca accesul la facultate al elevilor care au urmat majoritatea studiilor liceale în țara respectivă. Decizia are potențialul de a influența numeroase cazuri similare din întreaga Uniune Europeană.nn
Un caz cu implicații majore
Opinia avocatului general Jean Richard de la Tour vizează cazul lui Axel Dris, un cetățean luxemburghez care a studiat în Belgia, dar nu a fost admis la facultatea de medicină din cauza cotelor impuse studenților nerezidenți. Dris a urmat liceul în Arlon, Belgia, și a promovat examenul de admitere în 2022. Totuși, nu a primit certificatul necesar înscrierii, deoarece era considerat nerezident.nnAvocatul general a subliniat faptul că discriminarea dintre rezidenți și nerezidenți încalcă libera circulație și poate fi justificată doar în anumite condiții. Acestea includ un scop legitim, cum ar fi protejarea sănătății publice, și respectarea principiului proporționalității. Instanța belgiană trebuie să analizeze dacă există riscuri reale pentru sănătatea publică și dacă criteriul rezidenței este adecvat și necesar.nn
Libera circulație versus interesele naționale
Cauza Dris pune în discuție una dintre dilemele centrale ale dreptului Uniunii Europene: echilibrul dintre libera circulație a persoanelor și dreptul statelor membre de a-și gestiona sistemele educaționale, inclusiv accesul la profesiile reglementate. Avocatul general consideră că o legislație națională care nu tratează elevii care au studiat în mare parte în țară în același mod ca pe rezidenți este contrară dreptului Uniunii.nnDacă opinia va fi urmată de Curte, statele membre ar putea fi obligate să justifice mai riguros orice limitare a accesului bazată pe statutul de nerezident. Ar trebui să prezinte dovezi concrete, bazate pe date cuantificate, care să justifice necesitatea, adecvarea și proporționalitatea restricțiilor. Simplul fapt că o persoană nu este rezidentă nu poate fi singurul criteriu, în special când există o legătură reală cu statul respectiv.nn
Urmările posibile pentru statele membre
Instanța belgiană va trebui să stabilească dacă legislația națională respectă aceste principii. Cazul arată că, pe lângă criteriul rezidenței, pot fi luate în considerare și alte elemente, precum timpul petrecut de student în țara respectivă, legăturile sociale sau activitățile extracurriculare.nnDecizia CJUE, ce va fi pronunțată ulterior, va obliga instanțele naționale să respecte aceeași interpretare în cazuri similare. Avocatul general a remarcat că, în cazul lui Axel Dris, legătura cu Belgia este similară cu cea a unui rezident, având în vedere timpul petrecut acolo și implicarea în activități școlare. Această abordare ar putea modifica modul în care statele membre gestionează accesul la studii, punând accent pe legăturile reale ale studenților cu statul respectiv.
