Inflația în România revine pe creștere, consumul dă semne de slăbire
Datele recente confirmă o schimbare de dinamică în economia României. Rata anuală a inflației a urcat în martie la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor și al contextului extern volatil. Această evoluție vine după un an 2025 marcat de ajustări importante în zona prețurilor la energie și în cea fiscală. Presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premisele unei temperări.
Scumpirile și efectele în economie
Creșterea inflației se transmite tot mai clar în economie prin erodarea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor. Datele din comerțul cu amănuntul indică o contracție constantă începând cu a doua jumătate a anului trecut. Ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul a ajuns la -6,2% în februarie 2026, cu scăderi mai pronunțate în zona bunurilor nealimentare (-9,4%).
Această evoluție reprezintă o ajustare firească a comportamentului de consum. Gospodăriile își prioritizează cheltuielile esențiale și reduc achizițiile discreționare. Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creștere în ultimii ani, o astfel de schimbare are efecte directe și imediate asupra ritmului activității economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată.
Presiuni multiple pentru mediul de afaceri
Dincolo de impactul asupra consumului, mediul de afaceri traversează o perioadă de ajustare mai amplă. Creșterea costurilor cu energia și materiile prime se suprapune cu menținerea unor costuri ridicate de finanțare. Presiunea statului pe piețele financiare interne a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine.
O parte dintre companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, cu efecte vizibile asupra planurilor de investiții și asupra gestionării lichidității. Aceste evoluții sunt tipice perioadelor de inflație ridicată, combinată cu incertitudine externă și indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală.
Există perspectivele unei reveniri, însă condiționate. Revenirea va depinde, în mod esențial, de trei factori: stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
În absența unor noi șocuri externe majore, este rezonabil să anticipăm că inflația va intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului, creând premisele pentru o revenire treptată a consumului și, implicit, a creșterii economice. Reconstrucția încrederii este un proces de durată, care nu poate fi grăbit prin declarații, ci doar prin acțiuni concrete și consecvente.
Câteva direcții rămân esențiale: predictibilitate și stabilitate – companiile și gospodăriile au nevoie de un orizont clar, eficientizarea cheltuielilor publice și susținerea IMM-urilor și atragerea investițiilor.
Relația dintre inflație și consum devine tot mai vizibilă în datele economice ale României. După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia traversează o etapă de ajustare, inevitabilă în contextul dat. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie vor reuși să construiască condițiile pentru reluarea creșterii într-un mod sustenabil.
Sursa: Economica
