Conform Playtech.ro: Falsul atac cu ambulanța neagră declanșează panică și confuzie în România
O nouă undă de panică a cuprins România, alimentată de un zvon viral care circulă pe rețelele de socializare, în special pe TikTok, despre presupuse răpiri de persoane de către o „ambulanță neagră”. Poliția a intervenit ferm pentru a dezminți complet aceste informații, subliniind că „povestea care a declanșat atacul nu are nicio bază reală”. Horia Simu, directorul Serviciului de Ambulanță Cluj, a confirmat că incidentul a dus la perturbarea activității de urgență, prin faptul că personalul a fost nevoit să gestioneze situația creată de aceste informații false. „Acei 12-13 pacienți critici o să aibă întârzieri sau o să fie transferați pe alte mașini. Vă dați seama că era vârful de lance acolo, în Dej”, a declarat Simu.
Poliția Română prin purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Iulian Timșa, a transmis categoric: „În România nu sunt și nu au fost înregistrate astfel de cazuri. Ambulanțele sunt folosite pentru a salva vieți. O informație poate provoca panică și teamă”. Instituția a avertizat că unele informații false sunt însoțite inclusiv de fotografii sau videoclipuri realizate ori modificate cu ajutorul inteligenței artificiale și a reiterat că în România nu a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane.
O legendă urbană cu rădăcini vechi, amplificată de mediul online
Teoria conspirației cu „ambulanța neagră” nu este un fenomen nou și nici nu a apărut odată cu TikTok. Această legendă urbană are o istorie de câteva decenii în Europa de Est, circulând în diferite forme încă din perioada comunistă. În variantele mai vechi, se vorbea despre o mașină Volga neagră care răpea oameni. Ulterior, povestea a evoluat, transformându-se în mitul unei ambulanțe care ar răpi copii pentru trafic de organe. Sociologul Dan Petre explică: „Este o teorie clasică a conspirației. Să știți că ea este mult mai răspândită decât credeți. Are perioade în care se manifestă, e ca o epidemie”.
Nici în România zvonul nu este la prima sa manifestare cu consecințe. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri s-a petrecut în iulie 2018, când scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost înconjurată și agresată în zona Gării de Nord din București, după ce mai multe persoane au suspectat-o, fără nicio dovadă, că ar răpi copii. Diferența majoră față de formele mai vechi ale legendei este viteza cu care astfel de informații pot circula astăzi. Un zvon care în trecut se transmitea din gură în gură poate ajunge acum, prin platforme precum TikTok, la mii sau chiar milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt.
Riscurile social media: popularitatea înlocuiește verificarea
Cazul de la Cluj scoate în evidență unul dintre marile riscuri ale rețelelor sociale: popularitatea unei informații poate fi confundată cu veridicitatea ei. Numărul mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu reprezintă o confirmare că informația este adevărată. Riscul crește atunci când mesajul provoacă o emoție puternică, precum frica pentru siguranța copiilor. Utilizatorii pot distribui imediat avertismentul, din dorința de a-i proteja pe ceilalți, fără să verifice cine a publicat informația și dacă există vreo confirmare oficială. Această tendință de a reacționa imediat la informații potențial alarmante, fără o filtrare critică, poate crea un lanț de isterie colectivă, cu consecințe reale asupra funcționării serviciilor publice. Directorul Serviciului de Ambulanță Cluj a subliniatimpactul direct asupra capacității de intervenție în cazuri de urgență.
Sursa: Playtech.ro
