Conform HotNews: Săptămâna de 4 zile promisă de AI, o realitate sau o iluzie?
Directorii companiilor care investesc masiv în inteligența artificială (AI) au promovat de ani de zile ideea că această tehnologie va reduce timpul petrecut de oameni la muncă. Cu toate acestea, realitatea din interiorul unor companii de top, precum OpenAI și Meta, sugerează o imagine mult mai agitată, unde orele suplimentare și presiunea sunt norma.
În urmă cu patru ani, un director de inginerie de la Google anticipa o săptămână de lucru de patru zile până în 2025, datorită avansului AI. Mai recent, OpenAI a recomandat oficial firmelor partenere să testeze o săptămână de lucru de patru zile, fără scăderi salariale, argumentând că AI va accelera dramatic productivitatea. Însă, un fost angajat tehnic de la OpenAI a dezvăluit pentru BBC că această practică nu a fost testată în cadrul companiei cât timp a lucrat acolo.
Cultura muncii epuizante în companiile de tehnologie
În schimb, fostul angajat a descris o cultură a muncii extrem de solicitantă, marcată de „ședințe de criză”, muncă în weekend și evaluări de performanță nemiloase, care puteau duce la concedieri bruște. „Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a declarat acesta.
Aceeași tendință este observată și la rivali. Anthropic laudă capacitatea chatbotului său, Claude, de a lucra șapte ore continuu. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a afirmat că AI schimbă dramatic modul de lucru, permițând unui număr redus de angajați să realizeze mai multe. Cu toate acestea, Meta a concediat deja o parte semnificativă din personal, iar directorul Anthropic a avertizat asupra posibilității unor pierderi și mai mari de locuri de muncă.
„Sprinturi” intense în dezvoltarea AI
Angajații din companiile de tehnologie lucrează, în ciuda promisiunilor, mult peste programul standard de 40 de ore pe săptămână. Un fost angajat OpenAI a menționat că lucra cel puțin 70 de ore săptămânal, un ritm susținut și în prezent în startup-urile AI, unde se lucrează „în afara sprinturilor” aproximativ 50-60 de ore pe săptămână. Termenul de „sprint” descrie perioadele intense de muncă premergătoare lansărilor de produse. În cadrul OpenAI și Anthropic, aceste „sprinturi” pot dura săptămâni întregi, depășind 90 de ore de lucru pe săptămână, conform declarațiilor unor angajați.
La Meta, angajații au fost mutați pe proiecte AI considerate urgente, uneori fără a avea posibilitatea de a refuza. Cei care nu acceptau riscau să fie nevoiți să demisioneze. Orele de lucru în aceste echipe sunt extinse, incluzând nopți târzii și weekenduri, iar angajații se simt adesea „de gardă” chiar și în afara programului. Proiectele AI ale Meta, cum ar fi crearea unor instrumente de programare sau construirea infrastructurii pentru modele AI, sunt considerate de către angajați ca fiind o muncă „fără sfârșit”.
Chiar și angajații care nu lucrează direct la dezvoltarea AI sunt afectați. Un fost angajat Google a părăsit compania din cauza problemelor cauzate de alocarea resurselor IT către proiectele AI, ceea ce a dus la defectarea frecventă a funcțiilor interne și la necesitatea muncii în toiul nopții.
Studiile recente indică faptul că, deși AI ar putea eficientiza munca, timpul economisit este adesea „înghițit” de verificarea constantă a rezultatelor generate de sistemele AI sau de preluarea unor sarcini suplimentare. Cercetătorii sugerează că, în loc să reducă orele de muncă, instrumentele AI tind să crească volumul de muncă și să extindă zilele de lucru, deoarece oamenii caută să-și demonstreze valoarea prin continuarea activității, chiar și după eficientizarea proceselor.
Sursa: HotNews
