Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, vineri, 16 ianuarie, să amâne din nou dezbaterea referitoare la constituționalitatea legii adoptate de Guvernul Bolojan, care modifică pensiile magistraților. Aceasta este a patra încercare de a lua o decizie asupra acestui subiect, iar judecătorii au motivat amânarea prin necesitatea analizei unor documente recente depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Decizia a fost unanim acceptată de cei nouă membri ai CCR, care au subliniat că reexaminarea raportului de 200 de pagini trimis de ICCJ, condusă de Lia Savonea, este esențială pentru o pronunțare corectă. Această a patra ședință s-a desfășurat în condiții tensionate, având în vedere boicotul anterior inițiat de patru judecători susținuți de PSD, care au absentat de la discuții în ultimele întâlniri.
Argumentele ICCJ și implicațiile legii
În raportul trimis cu o zi înainte, ICCJ a evidențiat efectele negative ale noii legi, arătând că aplicarea acesteia ar putea conduce la anularea totală a pensiei de serviciu pentru magistrați. „Aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, că pensia va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, se menționează în document. Această expertiză a fost văzută ca o intervenție crucială pe fondul controversei generate de propunerile guvernamentale.
Legea în discuție prevede ca pensia de serviciu să fie echivalentă cu 70% din ultima indemnizație netă, dar într-o variantă modificată ce include o perioadă de tranziție extinsă de 15 ani. Criticii susțin că această modificare vulnerabilizează drepturile magistraților, iar reformele propuse pot avea efecte grave asupra sistemului judiciar.
Tensiunile din interiorul CCR
Reuniunea de vineri a fost marcată de absența celor patru judecători care au boicotat ședințele anterioare. Conform surselor interne, boicotul acestora a fost justificat prin nevoia de a respecta regulile curții și a evita o procedură considerată problematică. „Participarea la o asemenea ședință ar fi echivalat cu acceptarea unui proces legal necorespunzător”, au declarat aceștia într-un comunicat. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a subliniat că studiile de impact nu sunt o condiție necesară în analiza constituționalității legilor, ceea ce a adăugat o nouă dimensiune dezbaterilor.
Dezvoltările din cadrul CCR sugerează o criză profundă de încredere și o divizare între judecători, care subliniază dificultatea în a ajunge la un consens pe teme sensibile. „Nu există un termen limită care să impună finalizarea acestui proces, iar amânările pot continua pe termen nedeterminat”, a declarat Tudorel Toader, fost judecător al CCR.
Impactul asupra magistraților și al sistemului de justiție
În umbra acestor controverse, viitorul pensiilor magistraților rămâne în incertitudine. Legea, care ar putea influența atât poziția financiară a multor judecători, cât și încrederea în sistemul de justiție, a stârnit reacții diverse în societate. Reprezentanții guvernului, în frunte cu premierul Ilie Bolojan, au insistat asupra necesității implementării reformei pentru a asigura integritatea bugetului de stat și a răspunde cerințelor Uniunii Europene.
De asemenea, cei 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depind în mod direct de adoptarea acestei legi. În lipsa unei soluții rapide, România riscă pierderi considerabile, ce ar putea complica și mai mult situația economică a țării.
Întreaga dezbatere se sprijină pe fundamentele unei justiții corecte și eficace, iar așteptările sunt mari. În fața acestor provocări, urmăririle asupra CCR și ale deciziilor sale rămân esențiale pentru viitorul justiției românești. Următoarea ședință este programată pentru 11 februarie, dar contextul actual sugerează că soluționarea acestui subiect va necesita mult mai mult timp.
