Administrația publică cheltuie zeci de mii de euro pe abonamente la ChatGPT
Instituțiile publice din România cheltuiesc deja sume importante din bani publici pentru abonamente la inteligența artificială (AI), în special pentru ChatGPT. O investigație arată că, numai în cazul achizițiilor directe, costurile depășesc 63.000 de euro, cu contracte începute din iulie 2023. Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt utilizate aceste instrumente și la riscurile potențiale pentru cetățeni.
Utilizare pentru asistență, dar pe bani publici
Primăria Slobozia se numără printre primele instituții care au adoptat ChatGPT. Primarul Alexandru Potor a explicat că scopul nu este de a înlocui funcționarii, ci de a oferi o „a doua opinie” în chestiuni juridice, proiecte de hotărâri și alte probleme administrative complexe. Ideea este că AI-ul poate accelera munca internă și poate genera soluții noi. „Nu se vorbește despre înlocuirea omului, ci despre asistarea lui”, este justificarea oficială.
De asemenea, Consiliul Județean Călărași folosește AI pentru a sprijini dezvoltarea de proiecte. Universitatea din Craiova, UMF „Carol Davila”, institute de cercetare, ONG-uri și companii de utilități au apelat la astfel de servicii digitale. Utilizarea este justificată prin „o sursă suplimentară de informare”. Cu toate acestea, valoarea acestei abordări depinde de capacitatea angajaților de a verifica riguros răspunsurile generate de AI.
Riscuri legate de utilizarea AI în sectorul public
Principalul risc constă în modul în care sunt tratate răspunsurile generate de AI. În timp ce un chatbot poate fi util pentru organizarea informațiilor și structurarea ideilor, devine problematic atunci când răspunsurile sale sunt considerate adevăruri absolute, mai ales în domenii precum cel juridic, administrativ sau financiar. Experții avertizează că deciziile importante ar putea fi influențate de un sistem care poate „halucina” sau oferi informații eronate, cu consecințe legale sau financiare grave.
O altă preocupare majoră este protecția datelor și securitatea informațiilor. Achiziționarea de servicii conexe, cum ar fi VPN-uri, indică faptul că problema este conștientizată. Cu toate acestea, este esențial să se stabilească cine are acces la date, ce date sunt introduse în sistem și dacă funcționarii înțeleg limitele instrumentului. Achiziționarea prin intermediari locali, o practică obișnuită, sugerează o abordare pragmatică și fragmentată, fără o dezbatere publică amplă despre standarde și reguli.
Viitorul utilizării AI în administrație
Numărul instituțiilor care utilizează AI va crește, având în vedere presiunea pentru eficiență, digitalizare și reducerea costurilor. Provocarea majoră pentru administrația publică este de a crea un cadru solid. Un astfel de cadru ar trebui să includă reguli clare, astfel încât utilizarea AI să fie justificată.
În acest sens, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat recent că va elabora un ghid de bune practici pentru utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică, cu accent pe transparență și protecția datelor.
Sursa: Playtech.ro
