Plățile digitale, un refugiu într-o economie în contracție
În ciuda unei economii românești aflate în dificultate, cu un consum în scădere și o inflație persistentă, plățile digitale reprezintă unul dintre puținele sectoare cu potențial de creștere structurală. Adolfo Laurenti, economist-șef Visa, subliniază că țara se confruntă cu o recesiune determinată de scăderea consumului, accentuată de inflația ridicată, de aproape 10%, și de scăderea veniturilor reale. Încrederea consumatorilor este, de asemenea, la un nivel extrem de scăzut, ceea ce contribuie la fragilitatea economică.
Consumul pe cardurile de credit – un indicator ambivalent
Deși consumul pe cardurile de credit a crescut, acesta nu semnalează o tendință pozitivă în economie. Laurenti explică faptul că această creștere este, în principal, un mecanism de amortizare a șocului asupra veniturilor, nu un semn de relansare economică. Plățile de debit, finanțate din venituri curente, rămân sub presiune, iar revenirea lor ar reprezenta primul semn clar de stabilizare economică. Anul 2026 este anticipat a fi o perioadă de tranziție, cu presiuni persistente în prima parte, urmate de o îmbunătățire graduală spre final.
Datele Visa Spending Momentum Index indică o stagnare a dinamicii cheltuielilor în România, reflectând impactul cumulat al inflației, al scăderii veniturilor reale și al deteriorării încrederii consumatorilor. Un aspect important este utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, cum ar fi alimentele, utilitățile și serviciile recurente. Această tendință sugerează un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor și o utilizare defensivă a creditului. „Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică”, avertizează Laurenti.
Prudența consumatorilor și impactul asupra pieței
Deteriorarea încrederii consumatorilor amplifică slăbiciunea macroeconomică. Aceștia sunt mai prudenți în deciziile de cheltuieli, orientându-se către bunuri și servicii esențiale, efectuând tranzacții de valoare mai mică și amânând achizițiile mai mari. Numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului, dar ritmul de creștere rămâne redus. „În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere”, adaugă Laurenti.
Din perspectivă economică, o revenire susținută a plăților de debit va fi un indicator important al atenuării recesiunii. Procesul de ajustare va presupune stabilizarea veniturilor reale, reluarea plăților finanțate din venituri curente, normalizarea utilizării creditului și revenirea treptată a cheltuielilor discreționare.
Potrivit estimărilor, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului 2026 ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor reale și revenirea treptată a plăților de debit.
Visa anunță că va continua monitorizarea atentă a evoluțiilor din piață, în contextul în care Banca Națională a României consideră că inflația va ajunge la ținta de 3,5% la sfârșitul anului 2025.
Sursa: Economica
