București – Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru acest an. Potrivit ultimului raport, avansul economic este estimat acum la 0,5%, față de 1,3% cât se preconiza în ianuarie.
Revizuire drastică a previziunilor
Noile estimări, cuprinse în raportul „Actualizarea economică pentru Europa și Asia Centrală”, publicat recent, reflectă o perspectivă mai prudentă asupra ritmului de creștere economică al României. Banca Mondială a revizuit în scădere și estimările pentru anul 2027, anticipând o rată de creștere de 1,4%, comparativ cu 1,9% cât fusese prognozat în ianuarie.
În același timp, Banca Mondială își exprimă încrederea că România va reuși să mențină deficitul public, calculat conform metodologiei ESA, sub 6% din PIB în 2027. Analizele instituției financiare internaționale subliniază că „în contextul eforturilor guvernului de ajustare fiscală, ritmul expansiunii economice a încetinit puternic în România”.
Măsuri de austeritate și impactul lor
Raportul indică faptul că politicile fiscale mai stricte, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat consumul privat. Creșterea acestuia a fost de doar 0,6% anul trecut, o scădere accentuată față de aproape 6% în 2024. Acest lucru a redus creșterea economică per total la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19.
Cu toate acestea, experții Băncii Mondiale remarcă că, grație unui pachet solid de reforme, care include creșteri de taxe și înghețarea cheltuielilor, România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida încetinirii creșterii economice. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va scădea sub 6% din PIB până în 2027.
Perspective regionale sumbre
La nivel regional, raportul avertizează asupra unei încetiniri semnificative a creșterii economice în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală în acest an, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu, tensiunilor geopolitice și fragmentării comerțului. Creșterea economică în regiune este estimată să scadă la 2,1% în 2026.
În Rusia, creșterea este prognozată să încetinească până la 0,8%, în timp ce în restul regiunii, ritmul expansiunii este așteptat să se modereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai mari ale energiei, care frânează consumul, și al incertitudinilor care afectează investițiile.
Datele Băncii Mondiale vin într-un context politic intern în care premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan se confruntă cu multiple provocări în gestionarea economiei.
