Conform Mediafax: Tribunalul Bihor a dispus ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii instituite de DIICOT în dosarul care îl vizează pe Viorel Teodor Pașca și pe mai mulți membri ai familiei, dar și pe Asociația Dumbrava DPG. Decizia, pronunțată vineri, este definitivă și vine după ce instanța a admis contestațiile formulate împotriva sechestrelor pe bani, conturi, case și mașini, în valoare totală estimată la peste 6,4 milioane de euro.
Instanța a desființat ordonanțele DIICOT din luna iulie 2026, prin care fuseseră instituite măsurile asigurătorii în dosarul penal nr. 3639/19/P/2026. Totodată, au fost desființate și procesele-verbale din 23 iulie, prin care Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Oradea pusese sub sechestru imobile aparținând lui Florin Păcurar și Lidiei Rodica Păcurar. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Sechestre desființate pe bunuri în valoare de milioane de euro
Măsurile asigurătorii vizau conturi bancare, sume de bani, autoturisme și bunuri imobile ale familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava. Apărarea a argumentat că printre bunurile blocate se numărau și locuințele în care erau cazați beneficiari vulnerabili, vehiculele folosite pentru transportul acestora, precum și fonduri necesare pentru plata salariilor. Procurorii DIICOT, pe de altă parte, au invocat necesitatea garantării recuperării prejudiciului presupus și a eventualelor despăgubiri pentru persoanele considerate victime.
Avocatul Răzvan Doseanu, din partea societății de avocatură Doseanu & Asociații, a transmis, după pronunțarea soluției, că au fost obținute ridicarea tuturor sechestrelor. Este important de subliniat că această decizie se referă la măsurile asigurătorii și nu la vinovăția persoanelor cercetate, ancheta DIICOT continuând.
Critici din partea Curții de Apel București
Aceasta nu este prima decizie importantă favorabilă familiei Pașca în acest caz. În luna august, Curtea de Apel București a înlăturat măsurile preventive dispuse în cazul lui Viorel Pașca și al altor persoane. Curtea a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă și a dispus ridicarea controlului judiciar, astfel că persoanele vizate sunt cercetate în stare de libertate.
Motivarea Curții de Apel București, publicată în august, a conținut critici ferme la adresa unora dintre argumentele pe care procurorii și-au bazat acuzațiile. Judecătorii au analizat suma de aproximativ 13,5 milioane de lei, prezentată de anchetatori ca fiind foloase obținute prin exploatarea beneficiarilor. Această sumă, raportată la perioada analizată și la numărul mare de persoane din centre, ar fi însemnat, orientativ, aproximativ 498 de lei pe beneficiar pe lună, adică 16,6 lei pe zi.
Instanța a considerat că această sumă este foarte redusă, în comparație cu cheltuielile pentru hrană, medicamente, igienă și îngrijire, și a apreciat că, în această etapă, concluzia unei îmbogățiri prin exploatare nu era neapărat fondată. Curtea a făcut și o comparație cu alocările guvernamentale ulterioare pentru beneficiarii relocați, subliniind diferențe semnificative.
Centrele, alimentate și de instituțiile statului
Un alt aspect reținut de magistrați a fost modul în care persoanele vulnerabile ajungeau în centrele gestionate de familia Pașca. Curtea de Apel a arătat că numeroși beneficiari nu fuseseră recrutați direct de persoanele cercetate, ci fuseseră direcționați către aceste centre de spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii de asistență socială care nu dispuneau de alte soluții pentru ei.
Instanța nu a stabilit însă că activitatea centrelor era legală, autoritățile și anchetatorii indicând că spațiile funcționau fără toate acreditările și licențele necesare pentru furnizarea serviciilor sociale și medicale. Cu privire la acuzațiile privind ținerea beneficiarilor în condiții asemănătoare sclaviei, Curtea de Apel a apreciat că probele administrate până atunci nu susțineau teza exploatării la nivelul necesar pentru măsurile preventive.
Dosarul DIICOT a devenit public la sfârșitul lunii iunie, vizând infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane. Gruparea ar fi activat din 2020, exploatând persoane vulnerabile sub pretextul furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire. La percheziții au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile. Viorel Pașca și familia sa au respins constant acuzațiile, susținând că persoanele găzduite erau oameni pe care sistemul public nu îi putea prelua.
Sursa: Mediafax
