Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că, după aderarea României la Uniunea Europeană, țara a gestionat un total de 106 miliarde de euro, dintre care 71 de miliarde reprezintă beneficiul net pentru țară. Aceste fonduri au fost folosite pentru dezvoltarea națională.
„Una dintre cele mai mari provocări pentru România, atât în trecut, cât și în prezent, a fost atragerea fondurilor europene. Există numeroase mituri și legende legate de acest proces, care trebuie clarificate, deoarece în perioada anterioară am reușit o absorbție de 98,1%. Chiar dacă uneori am avut dificultăți în contractarea fondurilor și am depășit limitele, pentru a atinge o absorbție de 100%, România trebuie să contracteze fonduri echivalentul a 150-200%. Aceste contracte reprezintă o povară pentru stat și generează deficit și necesitate de finanțare. După aderare, am gestionat 106 miliarde de euro în total, iar dintre acestea, 71 de miliarde sunt beneficiul net al țării, în timp ce contribuția României la bugetul Uniunii Europene a fost de 35 de miliarde. Fără aceste fonduri, dezvoltarea României nu ar fi posibilă, mai ales în contextul competiției acerbe din Europa și din lume”, a spus Tanczos Barna.
El a menționat că, în prezent, România se apropie de atingerea unui nivel de absorbție de 100%, chiar dacă implementarea proiectelor regionale întâmpină unele dificultăți.
„Este nevoie să accelerăm absorbția fondurilor. Comparativ cu anul trecut, avem deja cu 50% mai multă absorbție. Deși proiectele în programele regionale au demarat mai greu, acestea vor prinde viteză, iar în această perioadă de programare vom ajunge aproape de un nivel de 100%”, a precizat oficialul.
Despre bugetul pentru perioada 2028-2034, Tanczos Barna a salutat recentele reforme ale Politicii Agricole Comune, considerând că cel puțin 10% din fonduri vor fi direcționate spre dezvoltare rurală, agricultură și industrie alimentară, ceea ce reprezintă un câștig semnificativ.
„Inițial, propunerea a fost aproape inacceptabilă pentru România, iar reacțiile Parlamentului European și ale statelor membre au fost negative. Suntem într-o dispută intensă cu Comisia Europeană, deoarece această variantă ne-ar dezavantaja foarte mult. Sectorul dezvoltării rurale, agricultura și industria alimentară ar fi fost extrem de afectate dacă nu s-ar fi schimbat abordarea recentă, când Comisia a venit cu o nouă propunere mai favorabilă, cu concesii și ajustări. Noul regulament garantează cel puțin 10% pentru aceste domenii, ceea ce reprezintă o victorie pentru noi, având în vedere că dezvoltarea rurală a avut întotdeauna un handicap comparativ cu centrele urbane bogate, care sunt poli de creștere economică”, a explicat vicepremierul.
El consideră că programul european pentru această perioadă arată mai promițător, fiind așteptate negocieri la nivelul instituțiilor europene pentru a include eventuale avantaje pentru România.
„România dorește ca fondul de 60 de miliarde de euro să fie flexibil, astfel încât să putem investi în sectoarele prioritare și strategice. De asemenea, fondurile destinate competitivității, gestionate direct de Comisia Europeană, trebuie să aibă în vedere diferențele de dezvoltare între statele membre. Țara noastră are un handicap economic și trebuie să beneficieze de un tratament favorabil, pentru a nu fi dezavantajată în această concurență acerbă”, a subliniat Tanczos Barna.
Recent, Uniunea Fermierilor din România s-a exprimat împotriva propunerilor recente ale Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034, considerând că reduc bugetul și subminează autonomia sectorului agricol european și românesc.
