În trimestrul IV 2025, veniturile lunare medii ale unei gospodării din România au fost de 9454 lei, în timp ce cheltuielile au însumat 8075 lei, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele oferă o radiografie a situației financiare a românilor, evidențiind schimbări și disparități importante.
Venituri: Salariile rămân principala sursă
Veniturile bănești medii lunare au înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 8863 lei lunar pe gospodărie (3566 lei pe persoană), cu 0,2% mai puțin față de trimestrul precedent. Totuși, veniturile în natură au crescut semnificativ, cu 10,5%, atingând 591 lei lunar pe gospodărie (238 lei pe persoană). Această creștere este determinată în principal de valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii.
Salariile brute și alte drepturi salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cu o contribuție de 68,4% din totalul veniturilor gospodăriilor, similar cu trimestrul III 2025. Veniturile din prestații sociale au contribuit cu 19,8% la veniturile totale ale gospodăriilor, iar veniturile în natură cu 6,3%.
Disparități: Urban vs. Rural
Există diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. În mediul urban, venitul total mediu lunar pe o gospodărie a fost de 10785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Pe o persoană, diferența a fost de 1,5 ori mai mare, cu 4511 lei în urban, comparativ cu ruralul.
Structura veniturilor diferă, de asemenea. În mediul urban, salariile reprezintă 74,2% din veniturile totale, în timp ce în rural, veniturile din prestații sociale au o pondere mai mare, de 21,4%. Veniturile în natură au o pondere de 10,5% în mediul rural, de 3 ori mai mare decât în mediul urban.
Cheltuieli: Consumul și impozitele, principalele destinații
Cheltuielile bănești medii lunare au înregistrat o scădere de 0,8%, ajungând la 7594 lei pe gospodărie (3056 lei pe persoană). Principalele destinații ale cheltuielilor sunt consumul (59,9%) și impozitele, contribuțiile și taxele (33,6%). Cheltuielile legate de producția gospodăriei au avut o pondere mai mică, de 2,1%.
În ceea ce privește mediul de rezidență, cheltuielile medii lunare au fost de 1,3 ori mai mari în mediul urban comparativ cu cel rural. În mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții și taxe a fost mai mare, în timp ce în mediul rural, contravaloarea consumului din resurse proprii a avut o pondere mai semnificativă.
Conform clasificării COICOP, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat 32,2% din cheltuielile totale de consum, urmate de locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (15,7%), îmbrăcăminte și încălțăminte (7,8%) și transport (7,0%). Cheltuielile pentru educație au înregistrat cel mai scăzut nivel, cu o pondere de doar 0,5%.
