Verile se prelungesc dramatic, cu schimbări bruște de anotimp, conform unei analize recente. Temperaturile ridicate și durata crescută a sezonului cald afectează deja agricultura, rezervele de apă și sănătatea umană. Studiul subliniază necesitatea unei abordări noi în definirea și măsurarea anotimpurilor.
Datele confirmă: Verile tot mai lungi
Cercetătorii au analizat evoluția temperaturilor între 1961 și 2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Ei au studiat și tendințele din 10 orașe de pe glob. Rezultatele arată o accelerare îngrijorătoare a schimbărilor climatice.
Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Comparativ, studiile anterioare înregistraseră doar o creștere de patru zile pe deceniu până la începutul anilor 2010. Această creștere accentuată indică o schimbare rapidă a climatului global.
Orașe-simbol: Sydney și Toronto, exemple concrete
Conform studiului, unele orașe înregistrează creșteri dramatice ale duratei verilor. „Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare”, explică Ted Scott, autorul principal al studiului. La Sydney, spre exemplu, temperaturile de vară durează acum aproximativ 130 de zile, față de 80 de zile în 1990, înregistrând o creștere de 15 zile pe deceniu.
În Toronto, verile se prelungesc cu opt zile pe deceniu, accentuând impactul schimbărilor climatice asupra vieții urbane. Aceste tendințe subliniază necesitatea unor măsuri urgente de adaptare și atenuare a efectelor încălzirii globale.
O nouă abordare pentru definirea anotimpurilor
Pentru a reflecta mai precis realitatea, cercetătorii propun renunțarea la definirea anotimpurilor pe baza calendarului. Vara ar trebui definită prin depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961 până în 1990.
A fost propusă și o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990. Aceste schimbări metodologice pot oferi o imagine mai clară a evoluției climatice și pot ghida politicile de mediu.
