Criza vaccinării ia amploare în România, iar tabloul este alarmant. În ultimii ani, țara noastră se confruntă cu o scădere drastică a ratelor de vaccinare, cel mai grav înregistrată în ultimele decenii. Cauza principală o reprezintă diminuarea numărului de copii imunizați împotriva bolilor prevenibile, precum rubeola, oreionul sau rujeola, cu impact direct asupra sănătății publice și asupra eforturilor de imunizare de grup.
Statusul vaccinării în declin
Conform datelor recente, acoperirea vaccinală pentru serul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), în special pentru cea de-a doua doză administrată la vârsta de 5 ani, a continuat să scadă. În unele regiuni, procentul de copii imunizați a scăzut sub nivelul de 80%, ceea ce plasează România sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru a asigura imunizarea de grup. Rezultatul este o vulnerabilitate crescută a sistemului imun, care se traduce prin reapariția cazurilor de boli ce păreau eradicate sau controlate.
Evoluție în contextul global și național
Pe fondul unei dezbateri aprinse legate de vaccinare, condițiile locale și controversele legate de siguranța imunizării au influențat negativ percepția populației. În timp ce în alte state europene rata vaccinării rămâne stabilă sau chiar crește, România se află într-un declin alarmant. În ultimii trei ani, specialiștii relevă o creștere a cazurilor de rujeolă, devenind tot mai frecventă în zonele cu acoperire vaccinală scăzută.
Din punctul de vedere al specialiștilor, această situație poate avea consecințe grave. “Creșterea numărului de copii nevaccinați nu doar că îi expune pe aceștia la boli, ci facilitează și răspândirea bolilor contagioase în comunitate, crescând riscul de epidemii”, explică medicii epidemiologi. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât, odată cu scăderea acoperirii vaccinale, immunitatea de grup se diminuează, iar riscul de focare de boală redevine realitate, mai ales în zonele urbane și în comunitățile vulnerabile.
Factori care contribuie la criza imunizării
Una dintre principalele cauze ale declinului în vaccinare rămâne dezinformarea și temerile legate de siguranța vaccinurilor. În mediul online, informații false și teorii conspiraționiste au alimentat-le reticența părinților. La acestea se adaugă dificultățile logistice, accesul limitat la centre de vaccinare în zonele rurale sau deficiențele în cadrul sistemului de sănătate publică. În unele cazuri, și fenomenul neglijenței sau al lipsei de informare a părinților au contribuit la ratări ale programului de imunizare.
Implicațiile pentru sănătatea publică
Autoritățile din domeniul sănătății și medicii atrag atenția asupra faptului că această criză nu poate fi ignorată, fiind nevoie de măsuri concrete pentru recuperarea ratei de vaccinare. În ultimele săptămâni, Ministerul Sănătății a lansat campanii de informare și controale în teren pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a identifica comunitățile cu probleme. Cu toate acestea, expertiza recomandă o strategie bine coordonată, care să implice nu doar campanii de informare, ci și facilitarea accesului la vaccinare și combaterea falselor informații din mediul online.
Perspectiva pe termen lung
Pe măsură ce situația rămâne dificilă, autoritățile și specialiștii în sănătate publică pun speranțe în educație și în schimbarea percepției populației despre vaccinare. Dezbaterile continue și eforturile de comunicare trebuie să aducă mai aproape comunitățile de importanța imunizării pe scară largă. Doar astfel, România poate spera să redreseze curba vaccinărilor și să prevină reapariția unor boli considerate, până nu demult, controlate sau chiar eradicate. În ciuda provocărilor, optimismul rămâne că, prin măsuri bine alese, se poate reveni la o situație mai sigură pentru întreaga societate.
