Universitățile din România pun reguli clare pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional
În contextul în care utilizarea inteligenței artificiale (AI) devine din ce în ce mai frecventă în viața cotidiană, instituțiile de învățământ superior din România iau măsuri pentru a reglementa modul în care această tehnologie poate fi integrată în procesul educațional. De la elaborarea lucrărilor academice până la cercetarea științifică, universitățile încearcă să echilibreze beneficiile inovatoare ale AI cu nevoia de menținere a standardelor și integrității academice.
Reguli clare pentru transparență și responsabilitate
Trecerea de la practici informale la reguli explicite a fost un pas natural în procesul de adaptare la dinamica digitală actuală. În majoritatea universităților din țară, elevii și studenții sunt acum obligați să declare dacă au folosit AI în realizarea temelor sau proiectelor. La Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), de exemplu, studenții trebuie să completeze o declarație în care menționează dacă au utilizat inteligența artificială și pentru ce scop. Acest gest simplu, dar esențial, le conferă cadrului didactic o perspectivă clară asupra modului în care a fost folosită tehnologia și dacă munca a respectat limitele stabilite.
De altfel, regulamentele permit folosirea AI pentru sarcini precum corectarea gramaticală, organizarea ideilor sau pentru a sprijini cercetarea bibliografică. Însă, responsabilitatea pentru conținut, argumentare și concluzii rămâne în sarcina studentului, care trebuie să își păstreze controlul asupra rezultatelor. În esență, AI este considerată un sprijin, nu un substitut pentru gândirea critică și efortul personal. În cazul suspiciunilor de plagiat sau utilizare excesivă, cadrele didactice pot solicita explicații suplimentare, verificând astfel nivelul de cunoaștere și originalitatea lucrărilor.
Sancțiuni și limite stricte pentru abuz
Fără îndoială, cea mai sensibilă temă o reprezintă utilizarea AI pentru redactarea integrală a unei lucrări. Reprezentanții universităților atrag atenția asupra faptului că această practică este considerată inacceptabilă și contravine principiilor academice. În cazul în care o lucrare conține referințe fictive sau informații fără bază reală, există riscul ca aceasta să fie respinsă, iar studentul să nu poată să o predea. În aceste situații, accentul cade pe responsabilitatea celui care a folosit tehnologia, dar și pe importanța verificării atente a faptelor generate automat.
Și alte universități, precum Universitatea Politehnica din București, și-au actualizat reglementările pentru a acoperi utilizarea AI, impunând citarea corectă și menționarea clară a contribuției algoritmilor în conținut. Studenții trebuie să indice dacă anumite pasaje au fost realizate sau reformulate cu ajutorul AI, pentru a menține transparența și pentru a evita orice formă de plagiat.
Provocarea integrării AI în educație
Într-o societate în care AI devine parte integrantă a vieții profesionale, cu patru din zece angajați români declarând că folosesc zilnic astfel de tehnologii, universitățile încearcă să pregătească studenții atât pentru provocările actuale, cât și pentru cele viitoare. Potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre responsabilii de resurse umane din România au încredere în informațiile furnizate de sistemele AI, ceea ce face ca această temă să fie de o actualitate maximă pentru sistemul educațional.
Noile reguli nu urmăresc să blocheze progresul tehnologic, ci să stabilească un echilibru între inovare și menținerea rigurozității academice. Va fi esențial ca în următorii ani să se dezvolte metode de verificare și evaluare care să țină pasul cu evoluția tehnologică, astfel încât integritatea procesului educațional să rămână ferm angajată în valorile sale fundamentale. Într-un viitor apropiat, utilizarea AI în educație nu numai că va fi acceptată, ci și reglementată în mod transparent, pentru a sprijini formarea unor cetățeni adaptați realităților digitale ale secolului XXI.
