Conform Economistul.ro: Orașul își ridică privirile spre simbolurile învățăturii
Bucureștiul își redescoperă o parte din identitatea sa istorică odată cu reamplasarea pe frontonul Palatului Universității a ansamblului sculptural format dintr-o acvilă și doi grifoni. Această piesă, distrusă în timpul bombardamentului american din aprilie 1944, a fost reconstituită și montată într-un spectacol de forță tehnică și artă, în plină zi, pe Bulevardul Lascăr Catargiu. Evenimentul marchează un prim pas în refacerea integrală a frontonului original al clădirii, proiect ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani.
Lucrările de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității sunt executate de o asociere de companii, având Construcții Erbaşu ca lider de proiect. Ansamblul sculptural, realizat din bronz prin tehnica tradițională a ceară pierdută, cântărește 1,6 tone și a costat două milioane de lei. Sculptura este o reinterpretare modernă a creației originale a lui Karl Storck, bazată pe viziunea arhitectului Alexandru Orăscu. Prezența oficială a rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, și a primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a subliniat importanța momentului pentru viața culturală și administrativă a orașului.
O recuperare a memoriei istorice și a patrimoniului
Reamplasarea acvilei și a grifonilor reprezintă, conform rectorului Marian Preda, un act de recuperare istorică a unui simbol care a definit identitatea Universității și a Capitalei timp de 75 de ani, până la distrugerea sa în cel de-Al Doilea Război Mondial. „Acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut,” a declarat prof. univ. dr. Marian Preda. El a subliniat că restaurarea patrimoniului universitar, cu sprijin guvernamental, este un omagiu adus trecutului și un fundament pentru viitor.
Frontonul original al Palatului Universității, realizat în stil neoclasic între 1862 și 1869, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și era inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică, concepută de Theodor Aman, includea un basorelief sculptat în piatră de Karl Storck, înfățișând zeița Minerva încununând științele și artele. Deasupra frontonului se afla ansamblul sculptural acum reconstituit, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Amplasul proiect de consolidare și modernizare a Palatului Universității
Reconstituirea frontonului face parte dintr-un proiect amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, cea mai mare clădire de învățământ din România. Monumentul, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, este unul dintre cele mai importante din patrimoniul arhitectural românesc. Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării.
Proiectul vizează consolidarea structurală a întregului ansamblu, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice. De asemenea, se va amenaja un spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și se vor integra soluții moderne de iluminat arhitectural. Scopul este conservarea și valorificarea patrimoniului istoric pentru generațiile viitoare. La fața locului, spectacolul montării pieselor a atras curiozitatea trecătorilor, turiștilor și a lucrătorilor, toți oprindu-se să observe procesul.
Sursa: Economistul.ro
