Ungaria, economia fragilă a Europei / Sub conducerea lui Viktor Orban, țara vecină se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul pe cap de locuitor și înregistrează o creștere economică mult inferioară României – analiză realizată de un ziar francezea noastră”

Într-un mic magazin alimentar din sectorul 6 al Budapestei, Laszlo Jonasz, în vârstă de 54 de ani, spune că oamenii cumpără mai puțin și compară constant prețurile. El explică că activitățile de entertainment, precum cinematografele și teatrul, au devenit un lux, iar chiriile au crescut extrem de mult. În prezent, plătește o chirie de 280.000 de forinți (aproximativ 700 de euro) pentru un apartament de 65 de metri pătrați, inclusiv utilitățile. Potrivit datelor oficiale ale Ungariei, prețul închirierii unui apartament s-a dublat între 2015 și 2025. Pentru o familie cu trei locuri de muncă, situația este clară: „Ungaria merge înapoi”.

La o distanță mică, la un magazin de legume și produse alimentare, clienții devin tot mai rari. Oamenii preferă să cumpere legume ieftine sau să meargă la supermarketuri unde prețurile sunt mai mici. În Budapesta, nevoile și cheltuielile au devenit mai mari, iar inflația cumulată din 2020 până în prezent a ajuns la 50%. După un vârf aproape de 26% în iarna anului 2023, inflația a scăzut la 4,3% în iulie 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior, dar rămâne dublu față de nivelul zonei euro. Forintul, moneda maghiară, s-a menținut recent stabil, dar a ajuns sub pragul de 400 de forinți pentru un euro.

Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în 2024, în ceea ce privește consumul mediu pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare. Nivelul este cu 30% sub media europeană și cu 34% sub cel al Franței. Economistul Dora Györffy arată că o problemă majoră este faptul că aproape jumătate din veniturile fiscale provin din consum, însă economia țării stagnează. Guvernul condus de Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a implementat mai multe măsuri restrictive, precum majorarea TVA-ului la 27%, reducerea impozitului pe profit la 9% și introducerea unui impozit fix pe venit de 16%, de care beneficiază tot mai mulți contribuabili, printre care și mamele cu doi sau mai mulți copii și tinerii sub 25 de ani.

Însă, pe termen lung, economia maghiară pare blocată. În al doilea trimestru al anului 2025, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,2%, situând Ungaria pe penultimul loc în UE, după Austria și înaintea României, care a înregistrat o creștere de 2,1%. Experții afirmă că economia a intrat în stagflație, adică se confruntă cu creștere inflaționistă și stagnare economică. Potrivit specialiștilor, principalele motorasură de creștere ale țării sunt epuizate, iar sectorul auto, care reprezenta circa 9% din PIB în 2023, a încetinit semnificativ, chiar dacă a fost un pilon important al economiei locale. Modelul de dezvoltare bazat pe atragerea investițiilor străine, în special din cauza forței de muncă ieftine și a subvențiilor publice, și-a atins limitele.

De asemenea, recent, Ungaria a încercat să dezvolte industria bateriilor electrice pentru a sprijini producătorii de automobile precum Opel, Audi, Mercedes și Suzuki. La începutul anilor 2020, țara a intrat într-o cursă agresivă pentru a deveni un jucător important în acest domeniu, însă sectorul a încetinit, punând presiune pe filiala locală a gigantului chinez CATL, lider mondial în baterii auto.

Sursa articol