Franța a fost scena unor proteste masive, cu aproximativ 200.000 de manifestanți care au ieșit în stradă miercuri pentru a se opune politicii de austeritate, potrivit estimărilor ministerului de interne. Aproximativ 540 de persoane au fost arestate în timpul protestelor, care au degenerat în violențe în mai multe localități.
Noul premier, Sebastien Lecornu, a depus jurământul și a cerut o schimbare în politică, avertizând că trebuie să urmeze “rupturi nu doar de formă, nu doar de metodă, ci și de conținut”. Lecornu a preluat mandatul de la demisionarul Francois Bayrou, care a pierdut un vot de încredere în parlament cu proiectul unui buget de austeritate.
Protestele au fost organizate sub sloganul “Să blocăm tot” și au implicat nu numai partidele de extremă stânga, ci și sindicate și susținători ai “vestelor galbene” care au zguduit Franța cu protestele lor în 2018. Sindicatul CGT a estimat că la manifestațiile de miercuri au participat circa un sfert de milion de francezi, mai mulți decât au afirmat oficialitățile.
Mișcările de stradă s-au amplificat pe tot parcursul zilei, cu mulți activiști radicali implicați. S-au aprins focuri pe străzi și a fost “perturbată ordinea publică”, a comunicat ministerul de interne. Au fost răniți 23 de membri ai forțelor de ordine și au fost reținuți peste 540 de demonstranți, dintre care 211 la Paris.
În capitală, protestatarii au luat cu asalt Gara de Nord, s-a aprins fațada unei clădiri și un mare centru comercial a fost închis din cauza atmosferei tensionate. La Marsilia, Lyon, Bordeaux și Toulouse, s-au înălțat baricade la licee, în depouri de autobuze sau pe străzi. La Nantes, în vest, și la Rennes, în nord-vest, ca și la Paris, au fost atacate forțele de ordine.
Ministrul de interne, Bruno Retailleau, a susținut că mișcarea nu este o inițiativă cetățenească și a fost preluată de extremiști de stânga. Lecornu a anunțat că dorește să se întâlnească în următoarele zile cu reprezentanți ai partidelor și sindicatelor în încercarea de a găsi o majoritate în Adunarea Națională, parlamentul divizat între “macroniștii” de centru, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen și formațiunile de extremă stângă.
Noul șef al guvernului le-a promis francezilor că “vom reuși” și că “nu este un drum imposibil”, însă comentariile lui au fost scurte, în contextul protestelor de stradă. El a recunoscut că “această instabilitate și criza politică și parlamentară cer modestie și sobrietate” și că este nevoie de o punte peste prăpastia dintre așteptările cetățenilor și situația politică.
Sursa articol
