Conform Economistul.ro: România, în coada clasamentului UE la achiziții online de bilete
Aproape un sfert dintre europeni, mai exact 26,8%, au cumpărat online bilete pentru evenimente în 2025, înregistrându-se o creștere față de anul precedent, când procentul era de 23%. Cu toate acestea, diferențele între statele membre sunt semnificative, România situându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar 12,6% din populație recurgând la achizițiile digitale pentru acces la spectacole, concerte sau competiții sportive. Bulgaria ocupă ultima poziție, cu 11,4%.
Irlanda se distinge ca lider detașat, cu 51,5% dintre locuitori cumpărând bilete online, urmată de Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%). Aceste cifre arată o tendință clară de digitalizare a accesului la cultură și divertisment, însă distribuția acestei practici este departe de a fi uniformă pe teritoriul blocului comunitar.
Dezvoltare inegală a pieței culturale digitale
Datele Eurostat relevă că, la nivelul utilizatorilor de internet, proporția celor care au cumpărat bilete online ajunge la 29%. În acest segment, Irlanda continuă să conducă, cu aproximativ 52%, urmată de Țările de Jos și Danemarca, ambele cu 48%. Opt alte state membre înregistrează ponderi de peste o treime dintre utilizatorii de internet care achiziționează bilete online, printre acestea numărându-se Finlanda, Grecia, Cehia și Germania.
Locația geografică joacă un rol important în acest comportament. Utilizatorii de internet din mediul urban au o probabilitate mai mare de a cumpăra bilete online, 34% dintre aceștia declarând că au făcut astfel de achiziții, comparativ cu 23% dintre locuitorii din mediul rural. Acest decalaj de 11 puncte procentuale poate fi parțial atribuit accesului mai facil la evenimente culturale și la conexiuni rapide la internet în orașe, dar și densității mai mari a ofertelor culturale din centrele urbane.
Vârsta este un alt factor determinant. Grupa de vârstă 25-34 de ani manifestă cea mai mare predispoziție către achizițiile culturale online, utilizarea scăzând progresiv odată cu înaintarea în vârstă. Studenții, în special, se remarcă prin utilizarea intensă a platformelor digitale pentru achiziții culturale, 36% dintre cei care folosesc internetul cumpărând bilete pentru evenimente, aceasta fiind cea mai populară categorie pentru ei.
În ceea ce privește tipurile de produse culturale achiziționate online, abonamentele pentru filme, seriale și transmisiuni sportive rămân cele mai populare, cu 33% dintre utilizatorii de internet având astfel de servicii. Biletele pentru evenimente ocupă locul al doilea, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical (23%).
Diferențe regionale și demografice semnificative
Pe lângă decalajul dintre mediul urban și cel rural, se constată și o prăpastie între statele membre. Irlanda, Danemarca și Țările de Jos se poziționează frecvent în fruntea clasamentelor pentru achiziția de servicii culturale digitale, în timp ce România și Bulgaria rămân în urma majorității țărilor UE. De exemplu, în cazul abonamentelor pentru filme, seriale sau sport, peste jumătate dintre utilizatorii de internet din Irlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia dețin astfel de servicii.
Nivelul de educație influențează, de asemenea, probabilitatea de a cumpăra online produse și servicii culturale, cu o diferență notabilă în favoarea persoanelor cu un nivel superior de educație. Sexul prezintă diferențe mai mici în achiziția biletelor pentru evenimente, femeile având o pondere ușor mai ridicată decât bărbații în această categorie, spre deosebire de achizițiile de jocuri sau software.
Datele Eurostat privind utilizarea inteligenței artificiale generative în 2025 arată, de asemenea, discrepanțe mari între statele membre, Grecia, Estonia și Danemarca înregistrând cele mai mari ponderi, în timp ce România, cu 19%, și Italia, cu 22%, se află la coada clasamentului.
Este important de menționat că aceste statistici măsoară metoda de achiziție, nu neapărat frecvența participării la evenimente sau valoarea cheltuielilor. Sondajul anual al Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor a vizat persoane cu vârste între 16 și 74 de ani din gospodării private.
Sursa: Economistul.ro
