„Un rege înaintea tuturor”, așa este descrisă ascensiunea fulminantă a generalului pakistaniez Asim Munir, un personaj-cheie în negocierile delicate dintre SUA și Iran. Prin modificări constituționale controversate, Munir a acumulat o putere fără precedent, stârnind îngrijorări cu privire la viitorul democrației în Pakistan.
De la adoptarea sa în 1973, Constituția pakistaneză a fost supusă numeroaselor schimbări, devenind un instrument de legitimare pentru diferite regimuri militare. Totuși, în ultimii ani, se părea că țara se îndrepta spre o guvernare civilă. Aceasta până la un amendament constituțional recent care, potrivit criticilor, pavează drumul pentru o dominație absolută a armatei în politica pakistaneză.
Noua constituție, o lovitură de stat?
Mahmood Khan Achakzai, lider al unei alianțe de opoziție, a descris acest amendament ca pe o „crimă de neiertat” împotriva țării, transformând un singur om într-un „rege”. Acest „rege” este Asim Munir, șeful armatei, care, prin privilegiile acordate, a devenit unul dintre cei mai puternici lideri din istorie, similar foștilor dictatori militari. Munir nu doar că controlează armata, dar are autoritate și asupra marinei și aviației. Mandatul său de cinci ani poate fi reînnoit, existând posibilitatea ca el să rămână în funcție încă un deceniu. Prin schimbările constituționale, Munir a primit imunitate judiciară pe viață.
Amendamentul a fost caracterizat și ca un atac direct la adresa sistemului judiciar pakistanez. O nouă curte constituțională, în care judecătorii sunt aleși de guvern, a înlocuit actuala curte supremă, mulți judecători demisionând în semn de protest. „Este o conducere militară, lege marțială sub alt nume”, a declarat Ayyaz Mallick, lector universitar. Amendamentul a atras critici și din partea Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, care a avertizat asupra consecințelor pentru principiile democrației.
Munir, un lider pe scena internațională
Munir a profitat de alegerile din 2024, marcate de acuzații de fraudă, pentru a-și consolida poziția. Guvernul, dependent de sprijinul său, este văzut ca fiind slab. Munir s-a bucurat de popularitate în urma confruntărilor cu India, fiind promovat la gradul de general cu cinci stele. El s-a poziționat ca om de stat și lider internațional, având inclusiv întâlniri cu Donald Trump la Washington. Succesul perceput al lui Munir de a readuce țara în prim-plan i-a consolidat și mai mult poziția.
Viteza cu care a fost adoptat cel de-al 27-lea amendament – în doar câteva ore, fără dezbateri ample – ilustrează puterea extraordinară a lui Munir. Farzana Shaikh, cercetător la Chatham House, a menționat că, deși partidele politice din Pakistan au facilitat deseori rolul armatei, este extraordinar să vezi două partide cedând în modul în care au făcut-o.
Pakistanul și viitorul relațiilor cu Iranul
Recent, Munir a început să se profileze ca un personaj central în negocierile dintre SUA și Iran, dorind să medieze pacea în Orientul Mijlociu. El se află în Iran, unde participă la eforturile de mediere. Un oficial iranian a declarat că vizita lui Munir a fost eficientă, dar că există încă dezacorduri fundamentale între părți.
Potrivit unui general în retragere, amendamentul este „dezastruos”. El a adăugat că centralizarea comandamentului nuclear sub controlul exclusiv al armatei este profund problematică. Ministrul Apărării, Khawaja Asif, a respins criticile, menționând că parlamentul i-a acordat imunitate lui Munir pentru că ar fi câștigat „războiul împotriva Indiei”.
În timp ce unii consideră că amendamentul nu face decât să codifice o realitate deja existentă, în care armata conduce de facto, criticii avertizează asupra riscurilor. O sursă anonimă din armată a declarat că resentimentele au început să apară în rândul altor forțe, în marină și aviație.
Sursa: Antena 3
