Consumul de tutun și de produse alternative, precum țigările electronice și vape-urile, continuă să fie o problemă majoră în rândul adolescenților din România, arată un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Studiul, realizat și publicat de Ministerul Sănătății și intitulat „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, scoate în evidență că, în ciuda eforturilor de promovare a unui stil de viață sănătos, preocuparea față de consumul de tutun în rândul tinerilor nu a înregistrat încă o scădere semnificativă în ultimii ani.
Consumul de tutun în rândul adolescenților: o stare de fapt imobilă
Conform datelor, aproape 23% dintre adolescenți din România au declarat că fumează sau consumă produse de vapat, o cifră care s-a menținut aproape neschimbată din 2014 până în 2022. Asta indică faptul că, în ciuda campaniilor de sensibilizare, a legislației mai stricte și a creșterii conștientizării riscurilor pentru sănătate, tinerii continuă să fie consumatori activi de nicotină.
Specialiștii atrag atenția că această persistenta tendință are rădăcini adânci în cultura socială, în accesibilitatea crescută a produselor și în influența mediului apropiat. De asemenea, noile forme de consum, precum țigările electronice și vape-urile, sunt percepute adesea ca alternative mai „sigure”, ceea ce duce la o adoptare mai largă în rândul adolescenților. În multe cazuri, tinerii vad aceste produse ca pe niște gadget-uri „de modă”, fără să fie conștienți întotdeauna de riscurile pentru sănătate.
Impactul noilor tendințe și provocări în sănătatea publică
Pe fondul acestei situații, autoritățile și specialiștii din domeniul sănătății își doresc să întărească cadrul legislativ și campaniile de informare pentru a reduce numărul tinerilor care încep să fumeze. În plus, trebuie accentuată necesitatea de a educa părinții și profesorii privind pericolele asociate cu consumul de tutun și produse de vapat.
Legislația actuală interzice publicitatea și comercializarea țigărilor electronice către minori, însă dificultățile de aplicare și lipsa unei conștientizări generale fac ca această problemă să fie dificil de gestionat. În plus, industria vaping-ului si a țigaretelor electronice se adaptază rapid, adesea găsind căi ocolitoare pentru a ajunge la tineri, fie prin oferte promoționale sau prin influența social-media.
Perspective și măsuri pentru anii următori
Autoritățile anunță un plan de acțiune pentru următorii ani, care vizează atât strictizarea controlului asupra vânzării și promovării acestor produse, cât și implementarea unor programe de educație în școli. În același timp, organizațiile dedicată sănătății publice trag un semnal de alarmă cu privire la necesitatea de a combate percepția eronată a „siguranței” acestor produse și de a integra în programele de prevenție noile comportamente ale tinerilor.
Unele studii recente arată o ușoară scădere a numărului de adolescenți care au încercat țigările electronice, dar tendința generală rămâne dezamăgitoare. Permisiunea societății de a se adapta rapid noilor tehnologii, combinată cu lipsa unei conștientizări de ansamblu, face ca această problemă să fie una complexă, de durată.
Pentru România, provocarea rămâne de a găsi echilibrul între reglementare, educație și colaborare cu industria pentru a diminua această epidemie a consumului de tutun în rândul tinerilor, care pare să fi devenit o problemă persistentă, greu de combătut. În condițiile în care noile cercetări demonstrează că nu se înregistrează încă o reducere semnificativă, este clar că eforturile trebuie intensificate pentru a proteja generațiile viitoare de efectele devastatoare ale nicotinei și ale altor substanțe toxice, într-un efort național de prevenție pe termen lung.
