Ultimii susținători ai soluției celor două state se simt tot mai marginalizați în Israel, fiind acuzați de trădareea noastră”

Potrivit unui sondaj recent, doar 20% dintre israelieni cred în posibilitatea unei conviețuiri pașnice cu un stat palestinian. Pe străzile orașelor precum Tel Aviv și Ierusalim, susținătorii unei soluții cu două state încearcă să convingă o societate profund marcată de atacurile din 7 octombrie.

„Rușine, rușine!”, au scandat o sută de manifestanți, în timp ce altelezile din Ierusalim, aproape de reședința premierului, au fost ocupate de familiile unor ostatici recent luați în captivitate în Fâșia Gaza, pentru a cere oprirea conflictului și întoarcerea celor dragi acasă.

Mama lui Nimrod Cohen, un tânăr de 19 ani aflat în captivitate, a declarat: „Războiul pune în pericol ostaticii și duce la moartea multor soldați și civili din Gaza. Nu este bine pentru nimeni.” La rândul său, tatăl lui Guy Illouz, decedat în captivitate, a adăugat: „Suferim și sperăm ca Netanyahu să înțeleagă durerea noastră și să asculte vocea poporului.”

Chiar dacă fostul președinte american Donald Trump își laudă propunerile pentru un plan de pace, și la doi ani de la atacurile teroriste comise de Hamas, aproape 66% dintre israelieni cer încetarea violentelor, conform unui sondaj realizat de un institut israelian pentru democrație. În timp ce armata continuă ofensiva terestră în Gaza, societatea israeliană rămâne concentrată în principal pe eliberarea ostaticilor.

Totodată, tot mai mulți rezerviști refuză să se întoarcă pe câmpul de luptă, însă opinia publică e împărțită: doar 2% dintre evreii din Israel consideră că oprirea suferințelor din Gaza justifică încheierea conflictului. Potrivit unui alt sondaj, credința în posibilitatea unei coexistențe pașnice între Israel și un stat palestinian a scăzut la 21%, cu 14 puncte procentuale față de primăvara anului 2023, înainte de începutul războiului.

De aproape doi ani, câteva organizații pacifiste din Tel Aviv organizează acțiuni pentru a atrage atenția asupra războiului și distrugerilor din Gaza, prezentând imagini cu copii palestinieni afectați, situația de foamete și bilanțul de peste 65.000 de morți. În aceste mișcări, anumite personalități – cum ar fi nepoata fostului prim-ministru Shimon Peres – au denunțat public „crimele de război” din Gaza. Totuși, aceste acțiuni rămân minoritare și nu au o amploare largă în societate.

În sediul uneia dintre aceste organizații, voluntarii organizează întâlniri nocturne pentru a planifica alte acțiuni de protest. Galit Mass-Ader, unul dintre lideri, păstrează speranța, afirmând că, în doi ani, peste 2.000 de persoane s-au alăturat cauzei sale, care promovează împotriva ocupației teritoriale și pentru „pace, egalitate și justiție pentru toți”. Ea menționează: „La început, mulți ne considerau nebuni pentru că spuneam că războiul trebuie să înceteze și că trebuie să ajungem la acorduri. Astăzi, apelurile noastre sunt preluate de familiile ostaticilor.”

Pe pereții sediului stă întins pe o canapea un câine numit „Gramsci”, în onorarea intelectualului comunist italian, care a introdus ideea de hegemonie culturală – conceptul conform căruia succesul politic depinde inițial de controlul asupra minților oamenilor, înainte de a fi exprimat electoral. Galit Mass-Ader recunoaște că opiniile sale sunt încă minoritare și se îngrijorează de faptul că societatea israeliană devine din ce în ce mai de dreapta în ultimii douăzeci de ani, afirmând: „Guvernul este foarte priceput în metoda sa. Este ca o tortură chineză.”

„Oamenii le repetă constant că nu trebuie să aibă încredere în arabi, că nu pot trăi alături de ei, și acest mesaj funcționează,” adaugă ea.

Sursa articol