La 16 ani, Mircea Muraru a pășit în lumea designului digital și a descoperit rapid că primul proiect nu este decât o provocare de curaj, o oportunitate de a greși și de a învăța. Astăzi, la doar 30 de ani, el conduce echipa de UX/UI la compania Grapefruit, unde experiența de utilizator nu mai înseamnă doar estetică, ci o arhitectură intim legată de obiective de business, logică și decizii strategice. Înainte să devină lider în domeniu, a trecut printr-o aventură profesională care i-a demonstrat valoarea unei perspective holistice asupra produselor digitale.
De la grafic la strategie – o traiectorie înascunsă în tăcere
În primii ani, Muraru a început ca designer vizual, fascinându-se de interfețe și de experiența utilizatorului în mod instinctiv. Tranziția spre development a venit firesc, odată cu dorința de a înțelege fundamentele tehnice din spatele unui produs digital. Această experiență l-a făcut să vadă interfața nu doar ca pe o colecție de pixel, ci ca pe o decizie profundă legată de arhitectură, comportament și obiective de afaceri. „Paradoxal, tocmai experiența din development m-a adus înapoi către UI/UX, dar cu o perspectivă complet diferită. A fost momentul în care am încetat să mai văd interfața ca pe un simplu livrabil și am început să o privesc ca pe rezultatul unor decizii mult mai profunde”, explică el.
Această schimbare de abordare l-a ajutat să realizeze că valoarea reală nu vine doar din executarea perfectă a fiecărui detaliu, ci din înțelegerea temeinică a problemelor. Inițiativa de a se concentra nu doar pe aspect şi execuție a venit natural, în dorința de a oferi soluții solide, care să aibă un impact real asupra utilizatorilor și asupra business-urilor.
Timpul, cel mai valoros aliat în echipe multifuncționale
Muraru se mândrește cu echipe în care fiecare membru are multiple responsabilități, dar și cu o gestionare a timpului inteligentă. La Grapefruit, nu există roluri separate care să se contradică, ci straturi diferite ale aceleiași responsabilități: de la dezvoltare și UI/UX până la livrare și leadership. „Cheia este că nu privesc aceste roluri ca pe niște funcții separate care concurează între ele, ci ca pe straturi diferite ale aceleiași responsabilități”, explică el. Astfel, se asigură că toate eforturile contribuie la un produs coerent și de calitate.
Cultura organizației joacă un rol central în această strategie. O cultură sănătoasă, în care membrii echipei sunt încurajați să își extindă competențele, susținuți activ de management pentru prioritizare și claritate, face ca această abordare să nu devină o sursă de confuzie. Cu o echipă de experți, responsabilitățile sunt distribuite cu obiectivitate, iar deciziile sunt luate în funcție de perspectiva largă asupra produsului.
Calitatea și înțelepciunea din spatele delivery-ului
Pentru Muraru, „delivery-ul bun” nu înseamnă doar respectarea termenelor sau a scope-ului stabilit. Este vorba despre modul în care este construită echipa și despre claritatea rolurilor și responsabilităților încă din primele zile. În această direcție, un proiect devine un succes dacă are un sistem de responsabilități bine definit, decizii luate de oameni potriviți, și dacă decurg dintr-un sistem funcțional, nu din improvizație sau reacții de moment.
Întrebat despre ce înseamnă un UI/UX „user-centric” în 2026, Muraru susține că „rețetele universale sau pattern-urile mecanic folosite și-au pierdut din relevanță. Asta mută discuția din zona de execuție în cea de strategie.” În viitor, valoarea designerului va fi în capacitatea de a analiza comportamente reale și contexte de utilizare, nu doar de a aplica soluții predefinite. În plus, design-ul nu mai este doar despre aspect, ci despre soluții funcționale și durabile, validate continuu și adaptate pentru probleme reale.
Inteligența artificială ca accelerator, nu ca înlocuitor
La nivel de tehnologie, Muraru vede AI-ul drept un aliat puternic în optimizarea proceselor de explorare, generare de idei sau validare rapidă. „Îl folosim cu rezultate foarte bune acolo unde ne ajută să câștigăm timp: explorarea rapidă de idei, generarea de variante, sintetizarea informației și eliminarea muncii repetitive”, explică el. Cu toate acestea, avertizează: AI-ul nu trebuie să ia decizii în locul oamenilor. Riscul este ca, în absența critiquei și a înțelegerii profunde, să fie acceptate soluții generate de algoritmi, chiar dacă acestea nu răspund nevoilor reale ale utilizatorilor și business-urilor.
Un aspect critic pentru viitor rămâne și gestionarea riscurilor generate de AI, precum biasul sau automatizarea problematică a proceselor. Muraru subliniază importanța menținerii controlului uman asupra deciziilor, utilizând AI-ul pentru suport, nu ca autoritate finală.
Pe măsură ce interfețele generate dinamic devin tot mai răspândite, rolul designerului schimbă fundamental. În viitor, el nu va mai fi doar executorul pixelilor, ci un filtru de decizie, cel care știe ce merită păstrat și ce trebuie eliminat pentru un produs matur, orientat pe utilizator și pe obiective concrete. În tot acest proces, un design system devine mai mult decât un ansamblu de componente vizuale – devine un set de reguli explicite pentru coerență, esențial în era AI-ului.
Privind spre anii ce urmează, Muraru speră ca pregătirea în domeniile de research și product thinking să devină non-negociabile, iar competența în interpretarea datelor să fie o diferență clară. În plus, în contextul unei varietăți de interfețe – de la cele clasice până la cele multimodale – designerii vor fi chemați să adapteze abilitățile lor pentru a răspunde cel mai bine nevoilor diversificate ale pieței.
Pe scurt, universul UI/UX evoluează rapid, iar succesul viitorilor profesioniști va depinde de abilitatea de a naviga această nouă paradigmă, unde deciziile strategice și responsabilitatea umană câștigă tot mai mult teren în fața automatizării.
