Raluca Turcan: Coborârea vârstei de răspundere penală
ridică riscul stigmatizării în rândul minorilor
Deputatul Raluca Turcan, lider al Partidului Național Liberal, a exprimat recent preocupări serioase cu privire la propunerile legislative ce vizează reducerea vârstei de răspundere penală în România, susținând că astfel de măsuri pot avea consecințe negative asupra minorilor și asupra societății în ansamblu. Într-o declarație publică făcută marți, Turcan a tras un semnal de alarmă asupra faptului că o astfel de inițiativă nu reprezintă o soluție eficientă pentru combaterea delincvenței juvenile, ci mai degrabă o problemă sistemică care trebuie abordată prin alte mijloace.
“Atunci când un copil ajunge să comită o infracțiune gravă, este vorba despre un eşec al adulților din jurul lor”, a afirmat Turcan, evidențiind faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor trebuie analizat într-un context mai larg, ce implică educație, sprijin social și prevenție. Aceasta consideră că reducerea vârstei de răspundere penală nu aduce responsabilizare, ci răstălmăcește percepția asupra copilului, stigmatizându-l încă din primii ani ai vieții.
„A coborî vârsta răspunderii penale nu responsabilizează copilul, ci îl stigmatizează”, a continuat deputatul liberal. În opinia sa, această măsură riscă să transforme sistemul judiciar într-un teren de pedeapsă precoce pentru minori, motiv pentru care se impune o reevaluare a politicii penale în privința minorilor. În plus, Turcan subliniază că un astfel de demers nu face decât să arunce copiii într-un sistem construit pentru adulți, ceea ce poate avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării lor psihologice și sociale.
Contextul social și legislativ
Razboiul din Ucraina și criza socială acută au adus în discuție, din nou, măsurile de siguranță mai dure, inclusiv ideea de a reduce vârsta de răspundere penală pentru copiii care comit fapte grave. Deși unii politicieni și părinți susțin măsura pe motivul dorinței de a sancționa sever tinerii delincvenți, experții în domeniul juridic și dezvoltării copilului avertizează asupra riscurilor unui sistem penal infantil prea dur.
România are o legislație flexibilă în privința răspunderii minorilor, dar dezbaterile sunt din ce în ce mai intense. De exemplu, recent, unele formațiuni politice au avansat ideea de a reduce vârsta penală de la 14 la 12 ani, argumentând că această măsură ar putea descuraja comportamentele antisociale grave. Cu toate acestea, opoziția, reprezentată de Turcan și alți specialiști, insistă pe nevoia de alternative axate pe prevenție, intervenție socio-educațională și suport pentru minorii aflați în situații vulnerabile.
Impactul asupra sistemului judiciar și al societății
Viziunea Ralucăi Turcan este susținută și de alte păreri din domeniu, care spun că un sistem de justiție penală dedicat exclusiv adulților poate crea mai mult rău decât bine, mai ales pentru tinerii aflați în situații dificile. Conform unor studii internaționale, copii și adolescenți, dacă sunt stigmati și tratați ca infractori încă de mici, pot intra într-un cerc vicios al delincvenței și marginalizării sociale.
De altfel, legislatorii și experții în drept civil, psihologie și pedagogie consideră că un copil nu trebuie privit doar prin prisma faptelor reprobabile, ci și prin potențialul de recuperare și de integrare socială. În acest sens, anumite programe de intervenție timpurie, consiliere psihologică și sprijin în familie se dovedesc mult mai eficiente decât sancțiuni penale dure, care doar întăresc stigmatizarea și excluziunea socială.
Ce urmează
Deși inițiativele legislative privind reducerea vârstei de răspundere penală continuă să fie discutate în Parlament, poziția Ralucăi Turcan adaugă un nou plus de compeție în dezbaterea națională. În condițiile în care tensiunile sociale și vulnerabilitățile tinerilor devin tot mai evidente, dezbaterile despre modalitățile de abordare a delincvenței juvenile trebuie să țină cont de complexitatea fenomenului, dar și de consecințele pe termen lung pentru societate.
Perspectiva actuală indică o nevoie acută de politici publice echilibrate, care să combine măsuri de sancționare cu cele de prevenție și sprijin social, pentru a construi un sistem de justiție penală adaptat nevoilor minori și realităților societății românești. În final, deciziile viitoare în domeniu vor determina în mare măsură eficiența și echitatea măsurilor de protecție a celui mai vulnerabil segment al populației.
