Donald Trump a stârnit controverse la Davos, după ce a făcut numeroase referiri la Islanda, chiar dacă părea să discute despre Groenlanda
Președintele american Donald Trump a reușit să lase o impresie ambiguousă în contextul ultimului său discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținut miercuri. În timp ce vorbea despre influența și interesele Statelor Unite în zona arctică, declarațiile sale au produs confuzie, afirmând de mai multe ori „Iceland” (Islanda), dar referindu-se aparent la Groenlanda, teritoriu autonomous al Danemarcei, despre care s-a vehiculat în trecut că ar putea fi o țintă pentru o anexare de către Statele Unite.
În cele mai multe dintre reiterările sale, Trump a menționat „Iceland”, expresie utilizată în mod surprinzător, având în vedere contextul discuției despre geopolitică și resurse în regiunea Arctică, unde Groenlanda joacă un rol esențial. Potrivit unor surse din mediile diplomatice și analize ale unor experți, președintele american pare să fi folosit termenul incorect sau poate a fost tentat să Magnifice discursul, creând impresia unei intenții de a extinde influența în Groenlanda.
Această situație nu este nouă pentru Trump, care a avut deja precedente în ceea ce privește declarațiile sale despre teritorii și alianțe strategice. În cazul de față, discursul său a fost interpretat de analiști ca o încercare de a influența discursul public și internațional în privința resurselor naturale de pe continentul nord-american și din zonele învecinate. În ultimele zile, o serie de analiști politici au sugerat că acesta poate fi un semn al interesului Washingtonului pentru Groenlanda, mai ales având în vedere posibilele resurse strategice ale regiunii și oportunitățile de dezvoltare economică.
De altfel, ideea ca Groenlanda să devină un”>
fel de „pilon” în politica externă a SUA a fost discutată tot mai intens în ultimii ani, în contextul unui interes din ce în ce mai mare pentru resursele de minereuri rare, petrol și gaze naturale. Donald Trump a mai avansat ideea într-un alt moment, în 2019, când a menționat posibilitatea de a cumpăra Groenlanda, deși oficialile din Danemarca au respins ferm aceste declarații, considerându-le ca fiind lipsite de fundament real.
Contextul geopolitic actual al Arcticii adaugă o tensiune suplimentară în discuțiile despre influența marilor puteri în această regiune. Rusia și Canada și-au intensificat activitatea militară și de explorare, iar China și alte state își manifestă interesul acerb. În acest peisaj tensionat, declarațiile lui Trump răzbat ca un semn clar al unui interes persistent al administrației americane pentru a menține sau extinde dobândirea de resurse strategice ale zonei, fie prin metode diplomatice, fie, precum pare să fi fost intenția formulată la Davos, prin măsuri mai directe.
În timp ce la nivel oficial Statele Unite nu au clarificat dacă intenționează să facă un pas concret în direcția Groenlandei, declarațiile controversate ale lui Trump au stârnit reacții în întreaga lume, de la politicieni din Europa la experți în geopolitică. În timp ce unii consideră aceste afirmații ca fiind o simplă greșeală sau o exagerare mediatică pentru a atrage atenția, alții cred că ele pot semnala o strategie mai ampla de influență asupra regiunii, în contextul în care Groenlanda devine tot mai importantă pe scena geopolitică mondială.
Pe măsură ce timpul trece, mediile internaționale urmăresc cu interes evoluția poziției oficiale a Washingtonului față de Groenlanda, dar și modul în care aceste declarații vor influența relațiile dintre SUA, Danemarca și alte puteri regionale în Arctic. Cu toate că până acum nu a fost anunțată o inițiativă concretă, mesajul difuzat la Davos continuă să genereze discuții despre impactul pe termen lung al acestor afirmații în contextul rivalităților pentru resurse și influență în zona polară.
